Din 2022, refugiații ucraineni au contribuit la bugetul țării cu aproximativ 1,6 miliarde lei sub formă de taxe și contribuții sociale, deschizând, de asemenea, peste 200 de întreprinderi în Republica Moldova. Aceasta a fost informația furnizată de Consiliul Economic de pe lângă prim-ministru, conform Mold-Street. Potrivit Consiliului, deși legislația națională oferă refugiaților acces la piața muncii, integrarea lor rămâne un proces dificil. "Bariera lingvistică, dificultățile în recunoașterea calificărilor și adaptarea la cerințele pieței locale de muncă limitează capacitatea de a-și valorifica pe deplin potențialul profesional. Depășirea acestor provocări necesită acțiuni coordonate din partea sectorului public, a mediului de afaceri și a partenerilor de dezvoltare printr-o politică complexă de ocupare, formare profesională și integrare socială", se arată în comunicatul Consiliului Economic. În cadrul ședinței Consiliului Național pentru Extinderea Oportunităților Economice și Egalitatea de Gen (CNAEEG), reprezentanții UNHCR și UNDP au prezentat cele mai recente date despre situația refugiaților ucraineni în Republica Moldova și au propus măsuri de politică publică menite să faciliteze accesul acestora pe piața muncii, având în vedere atât nevoile individuale, cât și cerințele economiei naționale. În cadrul discuțiilor, au fost analizate instrumente precum activitatea antreprenorială independentă și patentele de antreprenor, care pot facilita accesul refugiaților la angajare și autoangajare. Conform estimărilor, aproximativ 2080 de refugiați ar putea opta pentru regimul de antreprenor independent până în 2027. Introducerea acestui regim ar putea aduce anual bugetului aproximativ 60 milioane lei sub formă de venituri fiscale, precum și beneficii sociale și economice suplimentare, cu cheltuieli administrative minime. De asemenea, participanții la ședință au discutat despre reglementările legale privind ocuparea, inclusiv procedurile de obținere a permiselor de muncă și mecanismele de recunoaștere a calificărilor profesionale. De la începutul anului curent, peste 47 de mii de persoane au prelungit statutul de protecție temporară, iar alte aproximativ 4700 de persoane au depus noi cereri pentru obținerea acestuia. Reprezentanții mediului de afaceri au subliniat că refugiații ucraineni contribuie la compensarea deficitului de forță de muncă și sprijină dezvoltarea economiei locale.