Influența tendințelor externe pe piața zahărului asupra pieței din Moldova este limitată - datorită unei taxe vamale de bază ridicate (aproximativ 75%) și, în consecință, a unui import restricționat, transmite logos-pres.md. Totuși, logica internă de dezvoltare a situației pe piața zahărului din Moldova sugerează că, în viitorul sezon de marketing, tendința globală de creștere a prețurilor la zahăr ar putea avea un răspuns semnificativ în Moldova. Întrebarea nu este dacă zahărul se va scumpi pe piața moldovenească, ci când și cu cât.

„Viața dulce” în lume

Este important să reamintim că în luna mai a acestui an, indicele prețurilor FAO la zahăr a crescut cu 7,5%. Astfel, creșterea din mai a indicelui global al prețurilor FAO la zahăr a compensat pe deplin scăderea acestui indice din aprilie. Mai mult, zahărul, alături de cereale, a devenit principalul factor de presiune (în sus) asupra indicelui prețurilor alimentare FAO în luna trecută. Experții subliniază că creșterea din mai a indicelui global al prețurilor FAO la zahăr este determinată (deocamdată) doar de temeri. Conform prognozelor, în Brazilia, din cauza crizei energetice globale cauzate de războiul din Iran, o parte semnificativă a recoltei bune de trestie de zahăr va fi utilizată pentru producția de etanol. În timp ce producția de zahăr propriu-zis ar putea scădea. Condițiile meteorologice cauzate de fenomenul El Niño vor afecta negativ producția de zahăr în India și Thailanda. Toate acestea împreună ar putea duce la o reducere a ofertei globale de export de zahăr în sezonul 2026-2027. Mai rău, analiștii agenției Bloomberg evaluează situația și mai pesimist. Ei consideră că războiul din Iran va avea un „efect întârziat”. Chiar dacă războiul din Orientul Mijlociu se va încheia în curând, lumea va trebui să reîntregească rezervele consumate – ceea ce va deveni un factor de susținere pe termen lung a prețurilor globale la resursele energetice la un nivel relativ ridicat. Este evident că acest lucru va afecta costul altor resurse, în special al îngrășămintelor. Ca rezultat – asupra accesibilității și costului alimentelor, precum și asupra prețurilor materiilor prime pentru bioenergie (inclusiv trestie de zahăr și cereale). Din păcate, prea mulți experți de renume mondial sunt de acord că „până la Crăciun, mulți consumatori vor simți clar inflația alimentară în buzunarele lor”.

„Viața dulce” în Moldova

În Moldova, se discută indirect și direct despre unificarea TVA-ului pe piața agroalimentară. Ideea promovată (de multe asociații de afaceri din Moldova și de unii parteneri de dezvoltare) de a reduce cota de bază a TVA-ului pentru întreaga lanț agroalimentar la 12-14% nu mai este amintită aproape de nimeni. O idee mai plauzibilă (din perspectiva completării bugetului de stat, reducerii cheltuielilor publice) și simplă (din perspectiva administrării) pare a fi creșterea TVA-ului pentru produsele agricole și alimentare la nivelul de bază – 20%. Interesele industriei de zahăr din sfeclă sunt mai afectate de o potențială schimbare a regimului de impozitare decât interesele multor alte sectoare ale afacerilor agroalimentare. Deoarece, în prezent, atât în complexul de zahăr din sfeclă, cât și în materie primă (sfecla de zahăr), zahărul este impozitat cu o cotă redusă de TVA – 8%. Prin urmare, o creștere de mai mult de două ori a acestui impozit se va reflecta cu siguranță asupra prețului produselor finale. Deoarece TVA-ul este un „impozit pe consum”, cel mai clar impact al creșterii sarcinii fiscale va fi resimțit de consumatorii finali – gospodăriile – de zahăr din Moldova. Acest lucru este recunoscut chiar și de politicienii care nu sunt din opoziție, care prin definiție sunt interesați de liniștea social-electorală în Moldova. Cu toate acestea, unii dintre ei au anunțat o posibilă creștere a prețurilor alimentelor pe piața din Moldova de aproximativ 10%.

Competiția decide totul

Până acum, „temperatura prețurilor” pe piața zahărului din Moldova a fost măsurată atât de operatorii săi, cât și de autoritățile țării, pe baza raportului academic „ofertă/demandă”. Prin urmare, volumele de producție a sfeclă și zahăr, dimensiunile stocurilor de zahăr locale și importate din anul precedent, dimensiunea cererii solvabile a consumatorilor de zahăr au fost importante și au constituit un subiect de discuție profesională. Totuși, acum formula clasică care determină conjunctura pieței în Moldova ar putea fi parțial deconectată.

Pe site-ul guvernului RM a apărut pentru a doua oară un proiect de regulament pentru importul preferențial de zahăr. Este important să reamintim că acum câteva luni, proiectul acestei decizii a fost retras. În „a doua venire” a acestui document, mecanismul de reglementare a importului nu s-a schimbat – livrările de zahăr în cadrul acordurilor de liber schimb cu țările CEFTA (în special Serbia) și CSI sunt propuse a fi limitate printr-o cotă de 3.000 de tone pe an. În plus, această cotă trebuie utilizată de importatorii de zahăr pe principiul „primul venit, primul servit”, și nu este rezervată exclusiv pentru consumatorii industriali de zahăr (așa cum a fost stabilit prin decizia guvernului în noiembrie anul trecut pentru zahărul din UE). De asemenea, trebuie menționat că proiectul de hotărâre a guvernului nu prevede oferirea consumatorilor industriali de zahăr a unei alte accesibilități la zahăr în regimul de liber schimb și nu prevede alocarea de cote suplimentare în cadrul cotei europene existente. Cu alte cuvinte, măsurile propuse nu creează noi oportunități pentru industria alimentară din Moldova de a achiziționa zahăr la un preț competitiv, ci întăresc restricțiile pe piața locală a zahărului.

Puțin s-a schimbat doar justificarea ministerială a proiectului de decizie a guvernului. În special, se menționează că în perioada ianuarie-mai 2026, în Moldova au fost importate aproximativ 1.000 de tone de zahăr – din Serbia (437 tone) și Belarus (603 tone). Se presupune că, din perspectiva inițiatorilor și autorilor documentului – aceasta este o cantitate mare. La rândul lor, consumatorii industriali de zahăr au considerat justificarea superficială. În opinia lor, „în contextul consumului industrial anual de zahăr la nivel de aproximativ 25.000 de tone, acest volum pare statistic nesemnificativ și nu poate fi considerat un factor de destabilizare a pieței”.

Impresionați de a doua încercare de a adopta (prin intermediul opoziției) o decizie de restricționare severă a importului preferențial de zahăr din țările menționate mai sus, consumatorii industriali de zahăr din Moldova au redactat o a doua scrisoare împotriva acestei decizii. Mesajul adresat conducerii guvernului și parlamentului RM a fost semnat din nou de douăzeci de întreprinderi, care reprezintă „aproximativ 65% din consumul de zahăr al industriei alimentare din Moldova”. Ei propun: – în primul rând, „să suspendăm examinarea și adoptarea proiectului până la prezentarea unei analize complete a impactului său asupra consecințelor economice (inclusiv competitive) și sociale ale măsurilor propuse”; – în al doilea rând, „să elaborăm și să aprobăm baza normativă necesară pentru aplicarea regimului „destinației finale”, prevăzut de articolul 323 din Codul Vamal nr. 95/2021, în ceea ce privește importul de zahăr destinat prelucrării industriale”. Cu alte cuvinte, producătorii de zahăr și consumatorii de zahăr revin din nou în discuția despre dimensiunile potențialului recoltei, producției, stocurilor de mărfuri. Totuși, există părerea că pe piața zahărului din Moldova, pe termen scurt, „temperatura prețurilor” va fi determinată nu atât de aceste componente, cât de un factor extrem de important – numărul de vânzători de zahăr care concurează efectiv între ei. Dacă importul de zahăr din CEFTA și CSI va fi limitat până la sfârșitul anului curent la aproape 3.000 de tone și pe principiul „primul venit, primul servit”, pe piața din Moldova vor rămâne „unul sau doi – și s-a terminat”. În contextul tendinței globale de creștere a prețurilor la zahăr și a perspectivei creșterii TVA-ului pe acesta în Moldova, creșterea prețurilor la zahăr pe piața moldovenească este o chestiune de timp. Cu atât mai mult cu cât consumatorii industriali de zahăr „consumă” stocurile de zahăr, anterior importate în regim preferențial, și intră într-o perioadă de creștere sezonieră a cererii de zahăr (pentru conservarea produselor din fructe și legume, cel puțin). Apropo, așa cum susțin operatorii pieței de zahăr din Moldova, deja la sfârșitul lunii mai – începutul lunii iunie, prețurile de achiziție en-gros pentru zahăr pentru producția de produse alimentare vor crește.