Documentul a fost susținut de Partidul Comunist aflat la guvernare și de fostul lider al țării, Raúl Castro. Dacă măsurile vor fi implementate conform planului, aceasta va reprezenta cea mai mare schimbare a modelului cubanez de la revoluția din 1959 și o întoarcere către economia de piață, transmite reuters.com. Reforma deschide calea pentru dezvoltarea privată a imobiliarelor, permite transformarea întreprinderilor de stat în companii comerciale private cu acțiuni și cote, precum și admiterea băncilor private în sectorul financiar, care a rămas mult timp o monopol al statului. Documentul permite, de asemenea, vânzarea proprietății de stat către persoane juridice și fizice cubaneze și străine, inclusiv cubanezi care trăiesc în străinătate, așa cum le-a fost comunicat deputaților într-o prezentare televizată înainte de vot. Înainte de vot, președintele Cubei, Miguel Díaz-Canel, a îndemnat deputații să rămână fideli trecutului socialist al țării. „Aici se discută despre dilema de a continua procesul de construire socialistă, care a supraviețuit celei mai lungi blocade din istorie din partea celei mai puternice puteri din lume. Nu ne dezicem de socialism”, a declarat el. Prim-ministrul Manuel Marrero a numit piața „un instrument eficient de distribuire a resurselor”, o formulare rară pentru un oficial cubanez comunist, dar a subliniat că actualizarea modelului este necesară „pentru îmbunătățirea calității vieții cubanezilor”. Lista de peste 175 de măsuri a fost prezentată deputaților într-un discurs de aproape două ore, după care Adunarea Națională a votat în unanimitate pentru document. Deocamdată, nu este clar cât de repede și prin ce mecanisme vor fi implementate noile măsuri. Așa cum scrie Reuters, multe dintre măsurile propuse pentru liberalizarea economiei cubaneze au fost discutate atât în țară, cât și în afara ei, de ani de zile, însă presiunea puternică din partea Statelor Unite le-a readus în prim-plan. Economia de stat a Cubei, birocratică și ineficientă, se confruntă cu dificultăți de la prăbușirea Uniunii Sovietice, care a susținut socialismul cubanez timp de mulți ani. Sancțiunile administrației Trump, inclusiv blocada petrolieră de luni de zile, au lăsat Cubei puțin spațiu de manevră, provocând prăbușirea economiei insulei, plecarea afacerilor străine și aproape complet prăbușirea sectorului turistic. Díaz-Canel a declarat că decizia de a deschide economia „nu este legată de negocierile” dintre Cuba și Statele Unite, care au început în acest an, dar care, aparent, au intrat într-un impas. Raúl Castro, acuzat în mai de către Statele Unite de crimă, a susținut reformele. Într-o scrisoare prezentată mai întâi biroului politic miercuri și apoi deputaților joi, el a numit măsurile utile și a îndemnat la implementarea lor rapidă. Pachetul permite, de asemenea, pentru prima dată afacerilor cubaneze să angajeze mai mult de 100 de angajați și permite antreprenorilor să dețină mai multe companii private simultan. Potrivit lui Marrero, mișcarea capitalului privat va fi asigurată printr-un sistem bancar mai flexibil sub supravegherea statului și printr-o piață de valută digitală în timp real cu agenți autorizați. De zeci de ani, Cuba a subvenționat educația, medicina și transportul pentru populație, însă în ultimii ani aceste servicii au degradat semnificativ — acum noul sistem fiscal obligă atât afacerile de stat, cât și pe cele private, locale și străine, să finanțeze parțial serviciile publice.