VIDEO: Ședința Parlamentului: Raportul Comisiei de anchetă privind escrocheriile telefonice, financiare și digitale, audiat în Parlament
Redacția ZdG 37.78 mii de articole Deputații s-au întrunit joi, 2 iulie, în ședință plenară. Pe agenda aprobată de Biroul permanent al Parlamentului figurează mai multe proiecte propuse pentru examinare în prima lectură. În ședință și-au făcut prezența 97 de parlamentari.
Deputații au examinat numirea deputatei Victoria Belous în funcția de președintă a Comisiei economie, buget și finanțe, după demisia lui Radu Marian, inițiative pentru prevenirea escrocheriilor telefonice și blocarea apelurilor suspecte, precum și modificări legislative care prevăd că persoanele condamnate care lipsesc de la pronunțarea sentinței vor fi anunțate din oficiu în căutare.
Vor mai fi examinate proiectele privind prevenirea și combaterea traficului de ființe umane și protejarea victimelor acestuia, consolidarea mecanismului de protecție în domeniul avertizărilor de integritate.
UPDATE 20:40 Parlamentul a audiat raportul Comisiei de anchetă pentru examinarea fenomenului escrocheriilor telefonice, financiare și digitale și a aprobat, printr-o hotărâre, recomandarea de instituire a unui Punct Focal Național Antifraudă, în scopul consolidării mecanismelor de prevenire, identificare, investigare și combatere a fraudelor.
În urma audierilor, Comisia a constatat că peste 95% din fraude sunt comise prin tehnici de inginerie socială. Printre cele mai frecvente metode identificate se numără falsificarea identității apelantului, escrocheriile investiționale bazate pe tehnologii deepfake, impersonarea autorităților și a instituțiilor bancare, precum și schema „ruda implicată în accident”. În primele cinci luni ale anului 2026, numărul cazurilor de fraudă a crescut cu 21,7% comparativ cu aceeași perioadă a anului precedent, iar prejudiciul total declarat de victime a atins un nivel record de aproximativ 272 de milioane de lei în anul 2025.
Pentru a consolida protecția cetățenilor împotriva acestor infracțiuni, Comisia a recomandat instituirea Punctului Focal Național Antifraudă, un centru unic de coordonare, care să funcționeze permanent, în regim online și în timp real, pentru combaterea fraudelor telefonice și online.
UPDATE 19:25 Parlamentul a constituit o comisie de anchetă care va examina activitatea întreprinderilor de stat.
Comisia de anchetă este formată din 11 deputați. În funcția de președinte al Comisiei a fost desemnat deputatul Dinu Plîngău din Fracțiunea parlamentară „Partidul Acțiune și Solidaritate”.
Pe parcursul activității sale, Comisia va verifica dacă fondurile publice și patrimoniul de stat au fost administrate în conformitate cu prevederile legale. Totodată, membrii acesteia vor analiza eventualele prejudicii aduse întreprinderilor de stat și vor evalua eficiența autorităților publice competente în prevenirea și identificarea abaterilor sau a eventualelor abuzuri comise de administratorii acestor întreprinderi.
Potrivit Parlamentului, Comisia de anchetă va prezenta, în termen de 60 de zile, un raport privind rezultatele activității sale. Documentul va include propuneri de perfecționare a legislației, măsuri pentru consolidarea mecanismelor de control asupra activității întreprinderilor de stat, precum și soluții pentru protejarea angajaților întreprinderilor aflate în proces de insolvabilitate.
UPDATE 17:40 Furnizorii de rețele publice și de servicii de comunicații electronice vor fi obligați să implementeze măsuri tehnice pentru identificarea, verificarea și blocarea apelurilor suspecte. Prevederea se regăsește într-un proiect de lege aprobat în prima lectură de Parlament.
Potrivit notei de fundamentare, inițiativa legislativă este determinată de creșterea alarmantă a numărului cazurilor de escrocherii telefonice și a fraudelor comise prin intermediul comunicațiilor electronice, inclusiv prin utilizarea numerelor de telefon substituite, a apelurilor de origine neverificată și a serviciilor mobile preplătite activate fără identificarea utilizatorului.
UPDATE 17:20 Parlamentul a aprobat în prima lectură un set de măsuri legislative menite să prevină cazurile în care persoanele condamnate se eschivează de la executarea pedepsei și părăsesc țara.
Documentul are drept scop eliminarea unor disfuncționalități care pot apărea între momentul dispunerii măsurilor procesuale de constrângere și faza de executare a pedepsei. Astfel, se urmărește asigurarea unei coerențe între măsurile preventive și cele de executare a pedepsei.
Potrivit Parlamentului, una dintre modificările propuse obligă instanța de judecată să dispună, din oficiu, anunțarea în căutare a persoanei condamnate care lipsește de la pronunțarea sentinței, cu aplicarea concomitentă a consemnului. Potrivit autorilor, măsura va reduce riscul ca persoana condamnată să profite de intervalul de timp pentru a se ascunde sau pentru a părăsi țara.
„O altă propunere prevede completarea Codului penal și a Codului de procedură penală prin incriminarea faptei de evadare din arestul la domiciliu. În prezent, Codul penal sancționează doar evadarea din locurile de detenție. Modificarea va oferi organelor de drept temeiul legal pentru efectuarea percheziției persoanei imediat după constatarea încălcării, permițând autorităților să intervină prompt și să aplice procedurile prevăzute de lege, inclusiv măsuri speciale de investigație. „Această inadvertență legislativă generează un vid de reglementare care împiedică aplicarea unor sancțiuni penale proporționale în cazurile de încălcare a măsurii arestării la domiciliu, afectând grav autoritatea hotărârilor judecătorești și siguranța procesului penal”, se menționează în nota de fundamentare a inițiativei legislative.”
De asemenea, proiectul extinde aplicarea monitorizării electronice în cazul obligației de a nu părăsi localitatea sau țara, precum și în cazul eliberării provizorii sub control judiciar.
UPDATE 17:10 Parlamentul a susținut în prima lectură ratificarea celui de-al doilea Protocol adițional la Convenția Consiliului Europei privind criminalitatea informatică (cunoscută drept Convenția de la Budapesta), referitor la cooperarea consolidată și la divulgarea probelor electronice.
Protocolul facilitează schimbul de probe electronice necesare procedurilor penale între statele care l-au ratificat, un proces care, în prezent, poate dura între șase luni și doi ani. Implementarea Protocolului va reveni, potrivit atribuțiilor, Ministerului Afacerilor Interne, Procuraturii Generale, Ministerului Justiției, Centrului Național pentru Protecția Datelor cu Caracter Personal și Serviciului Tehnologia Informației și Securitate Cibernetică.
Documentul introduce instrumente suplimentare ce permit autorităților competente să beneficieze de o asistență reciprocă mai eficientă și de un acces rapid și legal la probe electronice aflate în alte state, pentru prevenirea, investigarea și urmărirea penală a infracțiunilor comise prin intermediul sistemelor informatice sau care implică utilizarea datelor electronice.
UPDATE 16:50 Persoanele condamnate pentru infracțiuni împotriva copiilor nu vor putea ocupa funcții care implică interacțiunea cu minorii. Proiectul de lege a fost votat în prima lectură de Parlament.
Autorii propun completarea Codului muncii cu noi restricții pentru angajații care au contact regulat cu copiii. Astfel, nu vor putea fi angajate în asemenea funcții persoanele declarate inapte din punct de vedere mintal pentru desfășurarea activităților sociale și profesionale cu responsabilitate sporită. De asemenea, nu vor putea fi angajate persoanele condamnate printr-o hotărâre judecătorească definitivă sau cele care au calitatea de bănuit, învinuit ori inculpat într-o cauză penală pentru infracțiuni săvârșite împotriva copiilor.
Aceleași restricții se vor aplica și persoanelor care desfășoară activități de voluntariat ce implică interacțiunea regulată cu copiii. Totodată, în cazul profesiilor de asistent parental profesionale, se va interzice angajarea persoanelor care au fost condamnate pentru infracțiuni împotriva copiilor.
