Această avertizare a fost emisă în cadrul prezentării Pachetului de Primăvară al Semestrului European 2026, un set de documente al Comisiei Europene, care apare de două ori pe an și stabilește prioritățile economice pentru cele 27 de state membre ale Uniunii, transmite euronews.com. "Din cauza războiului din Orientul Mijlociu, până la 1,3 milioane de locuri de muncă sunt amenințate, în special în industriile cu consum mare de energie", a declarat Mynzatu în cadrul unei conferințe de presă. "De asemenea, trebuie să subliniez că creșterea prețurilor la resursele energetice va afecta în mod deosebit gospodăriile cu venituri reduse din Europa, motiv pentru care recomandăm tuturor statelor membre să adopte măsuri specifice de sprijin pentru grupurile vulnerabile", a adăugat comisarul.

Conflictul a început la sfârșitul lunii februarie a acestui an, când Israelul și Statele Unite au efectuat atacuri asupra Iranului, având deja un impact semnificativ asupra economiei europene: prețurile energiei au crescut brusc în urma acestui eveniment. Conform celui mai recent raport economic al Uniunii Europene, publicat în luna mai, războiul a încetinit creșterea economică a Europei și a stimulat inflația. Indicatorii de creștere și inflație variază semnificativ între statele membre ale UE; Comisia Europeană consideră că aceste discrepanțe reprezintă o amenințare pentru competitivitate.

Prioritățile cheie ale pachetului se concentrează pe problemele legate de ocuparea forței de muncă: se pune accent pe crearea de locuri de muncă de calitate și pe modul în care statele membre ale UE pot aborda deficitul cronic de personal calificat în sectoare strategice. "Îmbunătățirea rezultatelor educaționale și corelarea mai strânsă a abilităților cetățenilor cu nevoile pieței muncii rămân priorități esențiale, inclusiv pentru a aborda problema deficitului de forță de muncă și abilități, care este resimțită în mod special în sectoare strategice precum securitatea cibernetică, tehnologiile cuantice, inteligența artificială și semiconductoarele", se menționează în Pachetul Semestrului European.

În cadrul conferinței de presă, Mynzatu a declarat că 77% dintre companiile europene consideră că lipsa de abilități reprezintă un obstacol semnificativ pentru investiții. Potrivit acesteia, principalul factor al acestor deficite rămân condițiile de muncă precare. "Nu vom putea atrage talente, reduce deficitul de personal și crește veniturile oamenilor dacă nu asigurăm condiții de muncă decente", a subliniat comisarul.

De la începutul actualului mandat, președintele Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, a făcut din creșterea competitivității una dintre prioritățile principale ale Comisiei, în contextul incertitudinii geopolitice în creștere. Acest lucru se reflectă și în ultimul Pachet de Primăvară al Semestrului European, care se concentrează pe modul în care Europa poate să-și consolideze poziția pe scena mondială. În special, UE intenționează să reducă barierele economice pe piața unică, să creeze condiții mai favorabile pentru afaceri și capital și să reducă dependențele strategice, în special de China și Statele Unite. În acest scop, Comisia Europeană îndeamnă statele membre să adopte o politică industrială mai activă, să crească investițiile pe piețele financiare și să implementeze o agendă de dereglementare, care, printre altele, ar trebui să reducă povara administrativă atât în sectorul privat, cât și în cel public. În paralel, Comisia își propune să accelereze reformele economice la nivelul UE, însă progresul depinde în mare măsură de disponibilitatea statelor membre de a acționa, ceea ce rămâne de mult timp o provocare de coordonare.