Conform datelor prezentate de autorități în cadrul emisiunii În Profunzime, au fost înregistrate 1.634.000 de tentative suspecte de apeluri. Aceste cifre confirmă amploarea tot mai mare a înșelăciunii telefonice și online, precum și presiunea constantă asupra sistemelor de protecție, care încearcă să țină pasul cu schemele tot mai complexe ale infractorilor, transmite protv.md. Autoritățile explică faptul că aceste apeluri sunt filtrate cu ajutorul sistemelor antifraudă implementate de operatorii de telecomunicații, însă nu toate tentativele pot fi oprite în prima etapă. Directorul Agenției Naționale pentru Reglementare în Domeniul Comunicațiilor Electronice și Tehnologiilor Informaționale (ARCOM), Sergiu Gaibu, a precizat că o parte din apelurile suspecte sunt analizate suplimentar prin intermediul sistemelor de gestionare a fraudelor și datorită colaborării între operatori. "Sistemele trebuie actualizate constant. Lucrăm cu operatorii pentru modernizare, asigurarea compatibilității și crearea unor liste comune de numere suspecte, astfel încât apelurile frauduloase să fie blocate cât mai repede posibil", a explicat el. În același timp, Gaibu a subliniat că, în ciuda dezvoltării continue a sistemelor de protecție, infractorii își adaptează rapid metodele de atac.
Băncile intervin la apariția semnelor de fraudă. Paralele, reprezentanții sectorului financiar avertizează că înșelăciunea nu se limitează la apeluri telefonice și vizează din ce în ce mai mult economiile cetățenilor. Reprezentanții Băncii Naționale a Moldovei (BNM) explică faptul că băncile au proceduri interne de verificare a operațiunilor suspecte, în special atunci când clienții solicită sume mari de numerar sau efectuează transferuri neobișnuite. Adjunctul directorului departamentului infrastructură, plăți și supraveghere al BNM, Radu Habașescu, a declarat că instituțiile financiare sunt instruite să identifice semnele de manipulare. "Dacă o persoană vorbește la telefon în timpul efectuării unei operațiuni, nu poate explica clar scopul retragerii banilor sau oferă informații contradictorii, acest lucru ridică semne de întrebare. Există recomandări clare pentru prevenirea situațiilor în care clienții acționează sub influența infractorilor", a subliniat el.
Cum funcționează schemele moderne de înșelăciune: coduri OTP, apeluri false și „polițiști”. El a descris, de asemenea, una dintre cele mai frecvente scheme de astăzi: infractorii obțin coduri OTP prin apeluri false și contractează credite pe numele victimelor, după care persoanele sunt contactate de așa-zisi angajați ai poliției care cer continuarea „procedurii de verificare”, exercitând presiune psihologică asupra acestora. "Aceasta este o metodă complexă de manipulare, iar foarte des oamenii sunt sfătuiți să nu informeze banca despre ceea ce se întâmplă, ceea ce face ca înșelăciunea să fie și mai greu de prevenit", a explicat reprezentantul BNM. Autoritățile analizează, de asemenea, măsuri suplimentare de securitate, inclusiv amânarea efectuării tranzacțiilor cu 24-48 de ore sau notificarea unei persoane de încredere a clientului în cazuri suspecte, pentru a reduce riscul pierderilor financiare.
„Spoofing” și aplicații criptate: cum infractorii scapă de control. Pe lângă înșelăciunea financiară, experții avertizează că atacurile telefonice devin din ce în ce mai sofisticate din punct de vedere tehnic. Infractorii folosesc metoda spoofing („înlocuirea numărului”), care permite afișarea oricărui număr de telefon, inclusiv local, chiar dacă apelul provine din străinătate. Apoi, comunicarea este transferată în aplicații criptate, cum ar fi Telegram sau WhatsApp, ceea ce complică semnificativ ancheta și cooperarea internațională. Șeful Centrului de Combatere a Criminalității Cibernetice din cadrul Inspectoratului General al Poliției, Iurie Roșca, a subliniat că aceste rețele profită activ de vulnerabilitățile tehnice și procedurale. "Infractorii cunosc foarte bine aceste limitări și le folosesc în interesul lor. De aceea, identificarea lor este extrem de dificilă", a subliniat el. În ultimele zile, poliția a efectuat arestări ale persoanelor care, se presupune, au fost implicate în scheme de înșelăciune de amploare. În urma perchezițiilor efectuate la locuințele acestora, autoritățile au descoperit sume ce depășesc 5 milioane de lei. Conform datelor anchetei, acești bani ar fi putut fi obținuți în urma unor acțiuni frauduloase și criminale.
