Această tentativă întreprinsă cu scop de provocare a durat mai bine de două luni. Un provocator anonim a folosit numele unui jurnalist RISE Moldova, o fotografie modificată cu inteligența artificială și o legitimație de presă falsă pentru ca, sub pretextul unui interviu, să afle detalii de la echipa Svetlanei Tihanovskaia, o politiciană de opoziție din Belarus, iar ulterior de la o activistă belarusă care în trecut a fost condamnată și închisă pentru activitatea sa politică.

Cazul a ieșit la iveală la începutul lunii iunie, după ce fosta deținută politic l-a contactat pe adevăratul jurnalist RISE Moldova și l-a întrebat dacă el este cel care încearcă să-i ia un interviu prin Telegram. Verificările ulterioare au arătat că folosirea unor identități jurnalistice false pentru a intra în contact cu opozanți belaruși nu este o practică nouă.

Anonimul, care folosea pe Telegram numele „Георге” (Gheorghe), i-a scris purtătoarei de cuvânt a Svetlanei Tihanovskaia încă în martie 2026. S-a prezentat drept jurnalist din Moldova și a spus că este interesat de comunitățile din diasporă. Inițial, potrivit mesajelor, voia să discute cu diaspora moldovenească din Polonia, iar apoi, „dacă va fi posibil”, cu belarușii din Polonia.

Svetlana Tihanovskaia este lidera forțelor de opoziție belaruse aflate în exil și principala contracandidată a actualului președinte al Belarusului, Aleksandr Lukașenko, la alegerile prezidențiale contestate din 2020. Regimul de la Minsk nu îi recunoaște legitimitatea politică. În același timp, Tihanovskaia cere nerecunoașterea lui Lukașenko, eliberarea deținuților politici și organizarea unor noi alegeri în Belarus.

«Георге» a mai spus că el încearcă „să compare modul în care belorușii și moldovenii percep opțiunea între Est și Vest”. Printre subiectele menționate de el se numărau cauzele migrației, relațiile dintre comunitățile din diasporă, proiectele comune și istoriile personale.

După ce i-a transmis anonimului contactul fostei deținute politic Antonina Konovalova, reprezentanta opoziției belaruse a avertizat-o pe aceasta să fie atentă, deoarece „nu cunoaște personal acest om”.

Antonina Konovalova este fostă deținută politic din Belarus, coordonatoare a programelor de ajutor pentru belaruși în cadrul fundației „O țara pentru Viață (Страна для жизни)” și delegată în cel de-al patrulea mandat al Consiliului de Coordonare în exil.

La 25 aprilie, „Георге” a contactat-o pe Antonina Konovalova.

S-a prezentat drept „jurnalist din Moldavia („Молдавия”)”, folosind denumirea răspândită în spațiul rusofon, în locul denumirii oficiale „Moldova”. El a spus că pregătește un material despre diaspora din Polonia.

Atunci Konovalova i-a cerut să-i trimită exemple din materialele sale jurnalistice și o legitimație de presă. Ea a explicat că „există cazuri în care scriu jurnaliști sub acoperire”.

Drept răspuns, a primit fotografia unei legitimații de presă care, după verificări, s-a dovedit a fi falsă.

Pe 6 iunie 2026, Konovalova i-a scris jurnalistului Vladimir Thorik pe adresa redacțională. Ea voia să verifice dacă el este într-adevăr persoana cu care discuta pe Telegram.

„Nu, nu este legitimația mea, e un fals”, i-a răspuns reporterul. Astfel a fost descoperită folosirea numelui său într-o încercare de a obține informații de la reprezentanți ai opoziției belaruse.

Konovalova consideră că interesul față de ea putea avea legătură atât cu activitatea sa publică, cât și cu cercul de persoane cu care comunică și colaborează.

„Folosirea numelui unui jurnalist de investigație real putea face contactul mai credibil pentru activiștii și apărătorii drepturilor omului din Belarus”, spune activista belarusă.

La momentul publicării acestui text, identitatea persoanei care a folosit numele lui Vladimir Thorik și o legitimație falsă RISE Moldova nu a fost încă stabilită. Redacția nu deține date confirmate despre cine a creat imaginea legitimației, din ce motive și cu ce scop a fost folosită aceasta în conversațiile de pe Telegram.

În aprilie 2025, Asociația Jurnaliștilor din Belarus (AJB) anunța, făcând referire la vice-președintele Boris Gorețki, că sunt cunoscute cazuri în care persoane terțe au contactat oameni „sub acoperirea unor jurnaliști”. Gorețki recomanda să nu fie transmise informații unei persoane dacă interlocutorul nu este sigur de identitatea acesteia.

Totuși, instituțiile media independente și organizațiile de profil din Belarus au relatat anterior despre cazuri similare, în care au fost folosite identități jurnalistice false.

În iulie 2025, la Vilnius, Lituania, persoane care aveau legitimații de presă false ale publicației „Novaia Gazeta Europa” au venit la un interviu cu Svetlana Tihanovskaia. Potrivit informațiilor publicate, acestea au stabilit interviul prin purtătoarea de cuvânt a politicianei, folosind numele unui angajat real al redacției. După ce au apărut suspiciuni privind autenticitatea documentelor, biroul Țihanovskaia a contactat redactorul-șef al „Novaia Gazeta Europa”, iar ulterior a fost chemată poliția.