Acesta este al doilea studiu de amploare, primul fiind realizat în 2005, urmat de un altul în 2012. De atunci, instituția a actualizat și extins semnificativ această metodologie, iar comparabilitatea rezultatelor este condiționată, avertizează NBS, scrie logos-pres.md. După o lungă pauză, NBS, cu sprijinul structurii „ONU-Femei”, a lansat un nou studiu de cronometrare a vieții cotidiene a cetățenilor, care a colectat date din iulie până în decembrie 2025.

Principalele concluzii ale sondajului sunt următoarele: populația Moldovei cu vârsta de 15 ani și peste își petrece în medie aproape jumătate din timpul zilnic (48,5%, sau 11,6 ore) pe igienă personală și îngrijire (în 2012 – 47,1%); — 10,9% din durata zilei (2,6 ore) este alocată muncii plătite (în 2012 – 14,2%); — 21,0% (5,1 ore) – muncii neplătite (în 2012 – 19,2%); — 18,1% (4,3 ore) – timp liber (în 2012 – 17,5%); — 1,5% (0,4 ore) – studiu (în 2012 – 0,5%).

Pe ce reușesc să își aloce timpul? Comparativ cu 2012, structura timpului petrecut s-a schimbat: a crescut ponderea timpului personal și a scăzut ponderea timpului dedicat activităților productive. Astfel, ponderea activităților productive, care include atât munca plătită, cât și munca neplătită, a scăzut de la 33,4% în 2012 (8,0 ore pe zi) la 31,9% în 2025 (7,7 ore pe zi). În același timp, ponderea activităților personale (neproductive) a crescut de la 66,7% la 68,1%, ceea ce indică o orientare mai pronunțată în utilizarea timpului pentru igiena personală, odihnă și alte activități din viața privată, concluzionează statistica oficială.

Discriminarea pe gen nu a adus surprize semnificative – cronometrarea femeilor și bărbaților nu coincide în mod tradițional. Femeile alocă de mai multe ori mai mult timp pentru îndatoririle casnice și îngrijirea copiilor. Bărbații – în mod tradițional, dedică mai mult timp muncii plătite (angajării pe piață) și dispun de un volum mai mare de timp liber în decursul zilei. Conform rezultatelor sondajului, femeile au dedicat activităților de muncă neplătită o parte mai mare din timpul personal comparativ cu bărbații (23,7% din timpul zilnic al femeilor față de 18,3% la bărbați). Pe de altă parte, bărbații au petrecut mai mult timp muncii plătite, care a constituit 13,0% din timpul lor zilnic față de 9,1% la femei. În plus, timpul liber a ocupat o pondere mai mare în programul bărbaților (19,2%) decât în cel al femeilor (16,7%).

Analiza pe baza locului de reședință arată că locuitorii orașelor, în medie, au dedicat mai mult timp muncii plătite (13,1% comparativ cu 9,0% în mediul rural) și timpului liber (19,3% comparativ cu 17,0%). În același timp, în mediul rural, o pondere semnificativ mai mare de timp a fost alocată muncii neplătite, depășind cu 6,8 puncte procentuale nivelul înregistrat în orașe (24,2% comparativ cu 17,4%).

Criteriul de vârstă aduce propriile corecții în structura utilizării timpului pe parcursul zilei. Tinerii cu vârste între 10 și 18 ani demonstrează o distribuție specifică a timpului între studiu și îndatoririle casnice, iar participarea în viața adulților și în viața comunității rămâne la un nivel relativ scăzut. Tinerii cu vârste între 15 și 24 de ani dedică procesului de învățare, în medie, 2,2 ore pe zi, iar pentru îngrijirea personală alocă, în medie, 11,8 ore pe zi. Cea mai mare cantitate de timp liber, din motive evidente, o au persoanele cu vârsta de 65 de ani și peste (în medie 5,5 ore pe zi). Urmează tinerii cu vârste între 15 și 24 de ani, care alocă timpului liber aproximativ 4,8 ore pe zi, a constatat statistica.