După demisia premierului Alexandru Muntianu, Moldova s-a aflat într-o situație de criză politică. Președintele și partidul de guvernământ PAS vor avea dificultăți în a găsi un "premier-camikaze", așa cum au denumit experții viitorul șef al guvernului. Despre ceea ce se întâmplă și cum ar putea evolua evenimentele în continuare — în materialul NM.
În dimineața zilei de vineri, 3 iulie, premierul Alexandru Muntianu a anunțat despre demisia sa. El a scris despre aceasta pe rețelele sociale, subliniind că a acceptat propunerea de a conduce guvernul Moldovei cu o mare responsabilitate și o fermă convingere că poate contribui la schimbarea situației în bine. Însă, când a realizat că nu mai poate îndeplini atribuțiile conform principiilor și convingerilor sale, a decis să demisioneze. Aceasta este tot ce a comunicat Muntianu cu privire la plecarea sa.
La o oră după acest anunț, președintele Maia Sandu a susținut o conferință de presă. Sandu a declarat că a primit cererea de demisie a premierului și a subliniat că Muntianu a acționat întotdeauna din cele mai bune intenții.
După demisia șefului guvernului, președintele, conform legii, trebuie să propună un candidat pentru funcția de premier, după ce va desfășura consultări cu fracțiunile parlamentare. La conferința de presă, Sandu nu a menționat nimic despre posibilii candidați, subliniind că consultările vor avea loc săptămâna viitoare.
De altfel, când guvernul Nataliei Gavrilița a demisionat, candidatura următorului premier — Dorin Recean a fost anunțată aproape imediat. Situația actuală ar putea indica faptul că în partidul de guvernământ și în administrația prezidențială nu erau pregătiți pentru o schimbare atât de rapidă a premierului.
Între timp, despre posibila demisie a lui Muntianu s-a discutat de mult în culise. Guvernul său a fost aprobat în noiembrie 2025. Atunci, numirea lui Muntianu a fost o surpriză. El a trăit mult timp în Ucraina, nu a participat la viața politică din Moldova și nu era cunoscut publicului larg. Cele șase luni de premierat nu i-au adus puncte notabile în rândul populației. Ratingul de încredere al premierului Muntianu, conform sondajelor, era puțin peste un procent.
Doctorul în științe politice, Angela Colațchi, a numit demisia lui Muntianu așteptată. „El nu a reușit să-și formeze o echipă. Așa se întâmplă adesea cu așa-numiții tehnocrați”, a subliniat expertul, accentuând că funcția de premier în Moldova este una politică.
Analistul politic Ian Lisnevski consideră, de asemenea, că demisia premierului a fost așteptată, deoarece în puterea Moldovei există de mult probleme sistemice: „Acestea au fost și înainte de Muntianu. Știind acest lucru, mulți experți, când a fost numit, s-au întrebat — cât va dura?”.
Pe lângă simplul fapt al demisiei lui Muntianu, atenția a fost atrasă de formularea sa cu privire la motivul demisiei — „imposibilitatea de a îndeplini atribuțiile în conformitate cu principiile și convingerile sale”.
Premierul, să ne amintim, a demisionat pe fondul unui scandal zgomotos în jurul întreprinderii de stat MoldATSA. Directorul acesteia a fost demis din cauza unor date false în CV. De asemenea, s-a descoperit că salariul său depășea 100 de mii de lei, iar purtătoarea de cuvânt a MoldATSA, verișoara președintelui Maia Sandu, primea un salariu și mai mare. După apariția acestei informații, Centrul Național Anticorupție a efectuat percheziții la MoldATSA și a raportat despre numeroase încălcări constatate.
Partidul PAS a început, de asemenea, să „curățe rândurile” și a cerut demisia șefului întreprinderii de stat Metalferos. La Ministerul Agriculturii au avut loc, de asemenea, percheziții ale CNA, secretarul de stat al ministerului agriculturii a fost reținut sub suspiciunea de corupție. Iar ministrul mediului, Gheorghe Hăjder, a cerut demisia șefului rezervației „Pădurea Domnească” din cauza datoriilor.
Maia Sandu, totuși, a respins suspiciunile că Muntianu a demisionat din cauza încercării de a combate abuzurile. La conferința de presă, șefa statului a subliniat că atât ea, cât și premierul s-au ghidat în activitatea lor de principiile onestității. Sandu a mai declarat că Muntianu a fost liber să conducă guvernul așa cum a considerat necesar.
Sandu a respins și discuțiile despre o ruptură în putere. Potrivit ei, între ministrul educației, Dan Perciun, și premierul Alexandru Muntianu a apărut un conflict interuman, nu mai mult. Acest lucru a fost confirmat și de Perciun. Potrivit lui, el a exprimat doar nemulțumirea premierului față de discuțiile insuficiente privind reforma fiscală.
Cu toate acestea, fostul reprezentant al Moldovei la ONU și Consiliul Europei, analistul politic Alexei Tulbure consideră că „nu este vorba despre Perciun”. „Este vorba despre caracatița corupătoare care s-a dezvoltat. Și despre faptul că instituțiile statului nu funcționează. Reprezentanții puterii din Moldova au căutat întotdeauna controlul total asupra instituțiilor de stat. Și PAS nu este o excepție. Numai că instituțiile de stat nu se dezvoltă deloc”, a spus expertul.
Tulbure consideră că principala greșeală a PAS a fost încercarea de a reduce totul la scandalul din jurul MoldATSA. „Dar nu este așa. Este o problemă sistemică și nu se poate pur și simplu să o ascunzi sub covor. Unele procese s-au încheiat deja. Și nu le putem opri”, a subliniat expertul. El admite că Muntianu a demisionat, deoarece se aștepta de la autorități la măsuri mai radicale în această direcție, dar Maia Sandu a continuat linia anterioară: „Sandu trebuie să înceteze să-i protejeze pe cei care nu merită. Situația este foarte serioasă”.
Expertul consideră că în situația actuală este necesar un centru de combatere a corupției sub patronajul partenerilor străini. „Și să lase ofițerii acestui centru să înceapă să bată la uși. Și atunci ne vom mira cu toții ce vor fi aceste uși și în ce instituții. Altfel… Este absurd să auzi de la șeful statului despre curățarea sistemului, când în ultimii cinci ani ei au fost la putere. De cine să curățe atunci?”, s-a întrebat Tulbure.
Maia Sandu, între timp, nu leagă seria de scandaluri de plecarea lui Muntianu. Ea vede cauza în reforma fiscală, care a fost criticată atât de opoziție, cât și de societatea civilă, experți și unii membri ai guvernului. Sandu a spus că se aștepta la o mai mare participare și un dialog mai amplu în procesul de adoptare a unor reforme atât de complexe.
Guvernul Muntianu trebuia, într-adevăr, să implementeze reforme complexe și nepopulare, începând de la impozitele pe coletele de pe piețele online și terminând cu reforma fiscală și administrativ-teritorială. Având în vedere că anul 2026 este singurul an fără alegeri (în 2027 vor avea loc alegeri locale generale, în 2028 — prezidențiale, iar în 2029 — parlamentare), acum este cel mai bun moment pentru a realiza reforme nepopulare fără consecințe politice. „Se poate spune că guvernul Muntianu a fost sacrificat. Adevărul este că Muntianu însuși nu a reușit să finalizeze reformele”, a subliniat Angela Colațchi.
Ea consideră că acum întreaga responsabilitate pentru ceea ce se întâmplă în țară ar trebui să fie preluată de partidul PAS. „În democrațiile parlamentare, așa cum este Moldova, premierul este liderul politic, șeful partidului majoritar. În situația actuală, responsabilitatea ar trebui să fie preluată de liderul PAS, speakerul parlamentului Igor Grosu”.
Potrivit lui Ian Lisnevski, următorul premier va conduce antirecenzul guvernului Moldovei: „Pe umerii săi vor cădea toate problemele acumulate în anii de guvernare PAS. Acum este greu de presupus cine va fi premier. Dar va fi un premier-camikaze”.
Alexei Tulbure consideră că numirea următorului premier va fi mult mai complicată decât a celor anteriori. Potrivit lui, asupra Moldovei planează riscul alegerilor parlamentare anticipate. Conform Constituției, parlamentul are două încercări de a numi un șef al guvernului în termen de 45 de zile. PAS are majoritate în parlament — 53 de mandate din 101. Cu toate acestea, doi deputați din fracțiunea PAS reprezintă partidul „Platforma DA”. Dacă se admite că unii deputați din fracțiunea PAS nu vor fi de acord cu linia partidului și vor refuza să susțină candidatura propusă de președinte, va apărea riscul unei rupturi a majorității parlamentare.
Canalele anonime de Telegram deja scriu că mai mulți deputați din fracțiunea PAS intenționează să părăsească partidul. Această informație, totuși, nu este confirmată de surse oficiale. Dar cum se vor desfășura evenimentele, timpul va arăta.
Abonați-vă la canalul nostru de Telegram @newsmakerlive. Acolo apare rapid tot ce este important de știut acum despre Moldova și regiune.
Puteți contribui la jurnalismul de calitate, sprijinându-ne o dată prin sistemul E-commerce de la banca maib sau puteți face o abonare lunară pe Patreon! Astfel, veți deveni parte a schimbării Moldovei în bine. Datorită sprijinului dumneavoastră.




