VIDEO Muncitori imigranți într-o țară a emigranților: cum și de ce a ajuns R. Moldova să „importe” forță de muncă din Asia

Vlad GĂLUȘCĂ 97 articole Alina VLAS 28 articole „Noi nu suntem aici ca să furăm. Suntem aici ca să vă ajutăm, dar și pe noi să ne ajutăm. Deci trebuie să avem grijă unul de altul. Suntem și noi oameni, atât.” Declarația aparține lui Haji, curier originar din India, unul dintre muncitorii străini care au ales în ultimii ani R. Moldova drept loc de muncă. La fel ca el, în țară mai sunt circa 6000 de muncitori străini, iar numărul acestora va continua să crească în perioada următoare, pentru că, după ani de emigrare a cetățenilor R. Moldova spre Europa, R. Moldova a devenit, la rândul ei, o destinație atractivă pentru muncitorii străini, în special din Asia. Fenomenul a luat amploare după ce autoritățile au facilitat angajarea străinilor prin adoptarea unor modificări legislative, iar cererea pentru muncitori străini din partea antreprenorilor din țară a crescut în lipsa alternativelor locale. Directorul unei companii de prelucrare a cărnii ne-a spus că „acum 5–7 ani, aveam liste de așteptare pentru angajare. Astăzi, nu avem nicio persoană.” Fondatoarea unei pensiuni agroturistice a confirmat problemele din domeniul forței de muncă, precizând că din observațiile sale, „moldovenii vin la lucru când le vine factura mai mare”. Subiectul migranților care muncesc în R. Moldova a depășit însă granițele economiei după ce ministrul Dezvoltării Economice și Digitalizării a spus că țara noastră ar avea nevoie de circa 300 de mii de muncitori „ca să ajungem la minimul productivității Uniunii Europene”. În urma acestor declarații, în spațiul public au apărut mesaje manipulative, inclusiv de la politicieni, despre o iminentă invazie de „indieni și nepalezi”, care vor ocupa locurile de muncă și vor înlocui populația băștinașă.

Sahil este un tânăr din India care lucrează curier în R. Moldova. A plecat în căutarea unei vieți mai bune, iar înainte de a ajunge aici în urmă cu șapte luni, a muncit în Dubai și Qatar. Spune însă că venirea în R. Moldova a fost „cea mai bună decizie” pe care a luat-o.

A venit în țara noastră cunoscând doar faptul că este renumită pentru vinurile sale, dar spune că a întâlnit aici oameni „calzi”, care îl ajută atunci când are nevoie. „Uneori ești confuz din cauza adresei, dar dacă întrebi oamenii, uneori te petrec până la ușă, chiar dacă sunt 100–200 de metri”, povestește el.

Sahil, curier originar din India Principalul motiv pentru care a venit în R. Moldova a fost posibilitatea de a câștiga bani, însă, în timp, a descoperit și alte aspecte pozitive, pe care le descrie, în general, drept „o viață mai bună”. Sahil spune că muncește pentru a trimite bani soției și fiului său care au rămas în India. „Familia mea este foarte fericită, pentru că fac mai mulți bani”, afirmă acesta.

El spune că reușește să trimită lunar familiei aproximativ 10 mii de lei, iar pentru propriile cheltuieli îi sunt suficienți 1000–1200 de lei pe lună, deoarece „cheltuielile sunt foarte mici”, iar compania îi oferă cazare și îi acoperă taxele. Deși spune că a avut și experiențe neplăcute în timpul livrărilor, a întâlnit și oameni care l-au ajutat, inclusiv învățându-l unele cuvinte în limba română.

La 24 de ani, Ishwor a venit în R. Moldova, unde speră să câștige suficienți bani pentru a-și continua studiile în Nepal. Visează să devină veterinar în țara sa. A studiat anterior „animal science” (știința animalelor, n.r.), însă pentru a-și putea face licența are nevoie de resurse financiare, deoarece, potrivit lui, studiile sunt destul de scumpe.

Spune că în prezent, lucrând la o companie de cablaje, câștigă aproximativ 450 de euro pe lună (circa 9000 de lei). Totuși, Ishwor afirmă că o parte din bani o trimite familiei, iar alta o economisește. Deși a ajuns în R. Moldova la începutul anului 2026, și-a făcut deja un prieten local, despre care spune că „este foarte bun cu mine”.

Ishwor, originară din Nepal, lucrează la o companie de cablaje Amrita este o tânără din Nepal care a venit în R. Moldova în căutarea unei vieți mai bune. Deși recunoaște că visul ei este să trăiască într-o țară din Europa de Vest, spune că este fericită în R. Moldova. „Mama, tata, soțul și copilul meu sunt în Nepal”, povestește ea, menționând că lucrează pentru ca într-o zi să-și permită să plece cu toții într-o țară mai prosperă.

Amrita, originară din Nepal, lucrează la o companie de cablaje După ani de muncă în calitate de salvator în Sri Lanka, Kasun a decis să-și schimbe domeniul și să vină în R. Moldova pentru a lucra la repararea paleților din lemn. Spune că face acest sacrificiu pentru fiul său, pentru care își dorește un viitor mai bun și studii de calitate. Câștigă peste 500 de euro (10 mii de lei) și, deși afirmă că este mulțumit de condițiile de aici, a observat că unii oameni se uită urât la el. „Nu știu de ce, din cauza culorii pielii poate”, afirmă el. Totuși, susține că majoritatea oamenilor pe care-i întâlnește sunt buni, iar cel mai greu lucru cu care a trebuit să se obișnuiască a fost vremea răcoroasă.

Kasun, originar din Sri Lanka, se ocupă de repararea paleților din lemn Nevoia unei vieți stabile l-a adus și pe Ikbol, originar din Uzbekistan, în R. Moldova. Pe lângă aspectul financiar, bărbatul spune că l-a atras și faptul că R. Moldova „merge spre aderarea la Uniunea Europeană”, direcție pe care o susține și o apreciază. Ikbol afirmă că reușește să câștige aproximativ 16–18 mii de lei, ceea ce, potrivit lui, este similar cu salariile din Uzbekistan, însă „aici poți economisi și strânge bani”. Bărbatul susține că locuința este asigurată de compania la care lucrează, iar pentru mâncare îi sunt suficienți 2000–2500 de lei lunar. Tot ce îi rămâne transferă familiei.

Ikbol, originar din Uzbekistan, lucrează în construcție „Trebuie să avem grijă unul de altul. Suntem și noi oameni, atât” Deși fenomenul muncitorilor migranți a ajuns să fie discutat intens în spațiul public în ultimele luni, migranții angajați oficial în câmpul muncii în R. Moldova nu sunt o noutate. Haji, originar din India, a venit în R. Moldova în 2018 pentru a studia medicina. Deși a absolvit facultatea, spune că a descoperit între timp o pasiune mai mare pentru business. În perioada studiilor a lucrat part-time ca livrator, iar pentru că se descurca bine, i s-a oferit posibilitatea de a deveni manager în compania unde activa. După opt ani petrecuți în Chișinău, vorbește deja și limba română.

Haji afirmă că înainte să ajungă aici nu știa aproape nimic despre R. Moldova, dar că, între timp, a descoperit o țară liniștită în contrast cu India, pe care o descrie ca având o atmosferă „sumbră și grăbită”. Potrivit lui, diferențele culturale și salariale sunt considerabile – „o persoană care lucrează curier în India primește mai puțini bani – 250 sau, hai să zicem, 300–400 de euro pe lună”. În schimb, spune Haji, în R. Moldova curierii pot câștiga „20–30 de mii de lei” lunar (1000–1500 de euro, n.r.).

Haji, originar din India, a ajuns manager în companie unde lucra anterior curier Deși afirmă că majoritatea oamenilor pe care îi întâlnește sunt prietenoși, admite că s-a confruntat și cu discriminare, despre care spune că a devenit „deja normal. Încerc să le ignor și să merg mai departe”. Haji ne-a povestit despre situații în care locatarii unor blocuri nu îi permiteau să intre în curte din cauza culorii pielii și a originii sale. „Noi nu suntem aici ca să furăm. Noi suntem prietenoși. Suntem aici ca să vă ajutăm, dar și pe noi să ne ajutăm. Deci, trebuie să avem grijă unul de altul. Suntem și noi oameni, atât”, a transmis Haji cetățenilor R. Moldova.

R. Moldova a început să importe forță de muncă din străinătate, în special din Asia, după ce, așa cum constată Eugeniu Osmochescu, ministrul Dezvoltării Economice și Digitalizării, „este o realitate că anumite sectoare economice se confruntă deja cu lipsă de forță de muncă, în special în agricultură și industrie, acolo unde...