Moscova folosește proiectul de lege privind unirea României cu Republica Moldova, inițiat de partidul S.O.S. România, pentru a acuza Bucureștiul că ar urmări „anexarea” statului vecin. Reacția vine după ce inițiativa a fost adoptată tacit de Camera Deputaților, deși Guvernul României și comisiile de specialitate au emis avize negative, scrie Antena 3 CNN.

Purtătoarea de cuvânt a Ministerului rus de Externe, Maria Zaharova, a susținut că România ar urmări de mai mult timp „absorbția” Republicii Moldova și a afirmat că unirea nu poate avea loc fără acordul ambelor părți și fără consultarea cetățenilor.

„Ce fel de asociere este aceasta? Unificarea presupune o dorință reciprocă și, cel mai important, probabil, un plebiscit. Asta înseamnă unificare. Iar când este vorba despre o preluare, așa ar trebui să fie numită”, a declarat Zaharova.

Oficialul rus a afirmat că termenul „anexare”, utilizat frecvent de Occident, ar putea fi aplicat și în acest caz. „Vorbind figurat, desigur, în conștiința generală, exact așa arată anexarea”, a spus reprezentanta diplomației ruse.

Ea a mai declarat că autoritățile române ar trebui să întrebe cetățenii Republicii Moldova dacă își doresc reunificarea. „Ar merita mai întâi să îi întrebe dacă vor această așa-numită asociere, de fapt o preluare”, a adăugat Zaharova.

Proiectul de lege a fost inițiat de parlamentari ai partidului S.O.S. România și a fost considerat adoptat tacit de Camera Deputaților după expirarea termenului constituțional de 45 de zile, fără a fi dezbătut și votat în plen. Documentul merge acum la Senat, care este forul decizional. Deși a trecut de prima cameră, inițiativa a primit avize negative din partea Guvernului României, precum și a Comisiei juridice și a Comisiei pentru drepturile omului.

Fostul președinte al Curții Constituționale a României, Augustin Zegrean, a declarat pentru HotNews că proiectul nu poate produce efecte juridice.

„Nu prin lege faci unire. Prin lege doar constați după ce toate formalitățile și toate referendumuri și câte mai trebuie. Sigur nu prin lege se face”, a spus acesta.

La Chișinău, președinta Maia Sandu a respins relevanța politică a inițiativei și a afirmat că aceasta urmărește compromiterea ideii unirii.

„Nu cred că trebuie să discutăm acest document, pentru că e un document care a fost propus de un agent al Moscovei și scopul acestei acțiuni este să discrediteze ideea unirii. Așa nu se face unirea. Noi cu toții înțelegem foarte bine”, a declarat Maia Sandu.

Președinta a comparat demersul cu o inițiativă absurdă prin care cineva ar cere ca Franța să devină parte a Republicii Moldova.

De cealaltă parte, deputatul PAS Virgil Pâslariuc a calificat inițiativa drept un act de populism și a spus că proiectul este „lipsit de consistență” și „nul în esență”.

„Populism înseamnă să propui soluții simple, pentru problemele complexe ale oamenilor. Din păcate, o victimă a populismului a devenit și Unirea. Anume așa a procedat cu idealul unionist grupul de prietenie cu Putin din parlamentul de la București: l-a ambalat într-un proiect de lege simplu, fără consistență și nul în esență”, a scris Pâslariuc.

Deputatul PAS a acuzat inițiatorii că servesc interesele Kremlinului și încearcă să compromită idealul unionist.

„Procesul de Unificare nu depinde de niște politicieni șugubeți, care acționează «suveran» la comanda Kremlinului. Este un proces complex și asumat în care rolul cetățenilor care sunt chemați să-și decidă propria soartă este primordial. Unirea o va face poporul suveran, nu populiștii suveraniști”, a mai transmis Virgil Pâslariuc.

Tema unirii României cu Republica Moldova a revenit în atenție și după declarațiile făcute, de la începutul anului, de președinta Maia Sandu. Ea a spus în mai multe rânduri că ar susține ideea în cazul unui referendum pe această temă și a semnalat, inclusiv la Strasbourg, că Chișinăul ar putea analiza reunificarea drept o rută alternativă pentru accederea în Uniunea Europeană, dacă procesul de aderare va stagna.

Potrivit unui sondaj iData, 41% dintre cetățenii Republicii Moldova susțin unirea cu România, în timp ce în România sprijinul este mai ridicat, de aproximativ 72%.