Vei afla astfel cum funcționează Armata Republicii Moldova, ce să faci când vezi o dronă inamică sau chiar cum să folosești o armă în cazul în care situația o va impune.

Cel puțin asta își propune Ministerul Apărării, care a pus în dezbatere publică o lege care modifică substanțial legislația actuală privind pregătirea cetățenilor pentru apărarea Patriei, statutul militarilor sau rezerva Forțelor Armate etc.

În documentele publicate de minister – precum și în interviurile realizate de Europa Liberă cu oficialii din Armată pe acest subiect – iese în evidență un cuvânt. „Obligatoriu”.

Așa va fi ceea ce oficialii moldoveni numesc „pregătirea militară inițială” – în fapt un curs de până la 42 de zile pe care toți bărbații adulți de până în 55 de ani vor trebui să îl urmeze.

„Ministerul Apărării își propune ca obiectiv ca toți bărbații […] să beneficieze de o pregătire militară obligatorie”, se menționează în nota de fundamentare a proiectului.

„Această formă a serviciului va fi obligatorie, precum este actualmente serviciul militar în termen și cel cu termen redus”, spune pentru Europa Liberă colonelul în rezervă Alexandru Roman, consultant al Ministerului Apărării pentru acest proiect.

Mai există serviciul militar cu termen redus, de trei luni, care este și el obligatoriu pentru persoanele cu studii superioare, precum și catedra militară, de patru luni, care poate fi urmată, voluntar, pe parcursul studiilor universitare sau post-universitare.

Pregătirea militară inițială vine în completarea acestor forme de instruire militară.

Ea va fi obligatorie pentru persoanele care au împlinit 27 de ani și n-au făcut nici serviciul militar în termen (12 luni), nici serviciul militar redus (trei luni).

„Această instruire militară este o formă minimă: cetățeanul Republicii Moldova să cunoască măcar ce este Armata Națională, ce este apărarea teritoriului, ce este patria, ce tipuri de armamente sunt, ce tipuri de tactici de luptă sunt, disciplină militară”, spune pentru Europa Liberă colonelul Vadim Bulgaru, șeful direcției politice resurse umane din cadrul Ministerului Apărării.

Potrivit noului articol din lege, cursurile de pregătire militară inițială nu vor dura mai mult de 42 de zile și ar putea începe din 2027.

În prezent, legea spune că, după 27 de ani, cetățenii care nu au nicio pregătire militară, adică n-au făcut armata, sunt luați în rezerva Forțelor Armate și trecuți în ceea ce se cheamă „rezerva pasivă”.

Colonelul în rezervă Alexandru Roman vorbește pentru Europa Liberă de un „paradox”.

„Îi treci (pe cetățeni, n.r.) în rezerva Forțelor Armate și fac parte din rezervă, dar nu au, de fapt, nicio pregătire. În situații diferite cu care se poate confrunta statul, această rezervă nu știe să mânuiască arma, nu are deprinderi în domeniul militar și, practic… o trimitem la moarte”, explică consultantul de la Ministerul Apărării.

El spune că cetățenii vor învăța la cursuri nu doar teorie, ci și practică: vor conduce mașinile militare sau vor fi învățați să tragă cu arma.

La rândul său, colonelul Vadim Bulgaru, șeful direcției politice resurse umane din cadrul Ministerului Apărării, spune că noua formă de instruire militară inițială va fi disponibilă, voluntar, și pentru „doamne, fete, femei”.

„Dacă vor să acceadă în serviciul militar prin contract sau să facă carieră militară, este necesar să treacă mai întâi serviciul de pregătire militară inițială”, explică Bulgaru.

Legea spune că angajatorul este obligat să-i permită angajatului să facă aceste instruiri, păstrându-i locul de muncă în perioada în care lipsește.

Ministerul Apărării introduce în legislație un articol care le propune elevilor din clasele X-XII-a și a celor din învățământul profesional tehnic să studieze disciplina opțională „Educația patriotică a tinerei generații”.

Ministerul Apărării justifică necesitatea „educației patriotice” ca disciplină opțională prin faptul că ar asigura „formarea unei culturi de securitate”.

Totuși, scopul acestuia este de a dezvolta, încă din etapa educațională, „un instrument preventiv”, care să răspundă „adecvat atât provocărilor de securitate, cât și situațiilor de criză”.