După noi atacuri rusești asupra Kievului și altor orașe ucrainene, înaltul reprezentant al Uniunii Europene pentru politica externă și securitate, Kaja Kallas, intenționează să propună sancțiuni mai dure împotriva Moscovei. "Astăzi, ca răspuns la atacuri, voi propune introducerea de sancțiuni împotriva unor structuri și companii suplimentare care susțin complexul militar-industrial rus", a declarat Kallas pe 2 iulie la Bruxelles, fără a oferi detalii suplimentare, transmite dw.com. Potrivit acesteia, cu cât Moscova atacă mai mult populația civilă, cu atât sancțiunile trebuie să fie mai severe. "Numai condamnările nu vor opri atacurile asupra Kievului", a subliniat șefa diplomației europene. Atingerea acestui obiectiv, conform spuselor sale, poate fi realizată doar printr-o susținere militară constantă pentru Ucraina și printr-o presiune crescută asupra Moscovei. Prețul pentru Rusia va continua să crească, până când Moscova va înțelege că nu poate câștiga acest război, a adăugat Kaja Kallas. Ce se știe despre atacurile asupra Kievului? În noaptea de 2 iulie, armata rusă a lansat asupra capitalei ucrainene un nou atac masiv cu drone și rachete, inclusiv rachete de croazieră - conform agenției Reuters, acesta a fost cel mai puternic atac din mijlocul lunii iunie. Potrivit celor mai recente date, au murit cel puțin 17 persoane, iar alte 90 au fost rănite, inclusiv doi copii. Inițial, agenția dpa a raportat despre zece morți, dar după ce au fost scoase noi corpuri de sub dărâmături, acest număr a crescut. Principalele atacuri au vizat blocuri de locuințe din Kiev, iar salvatorii continuau dimineața căutările persoanelor sub dărâmăturile clădirilor distruse. Politica de sancțiuni a UE se intensifică. De la începutul invaziei Rusiei în Ucraina în februarie 2022, UE, împreună cu SUA, Marea Britanie, Canada și alți parteneri, a adoptat deja peste douăzeci de pachete de sancțiuni. În iunie, UE a aprobat un pachet împotriva a 34 de persoane fizice și 47 de persoane juridice, vizând industria de apărare rusă, "flota umbră" și structuri legate de cazul lui Alexei Navalnîi. Kallas, care a ocupat anterior funcția de prim-ministru al Estoniei, pledează constant pentru creșterea ajutoarelor militare pentru Ucraina și pentru întărirea sancțiunilor împotriva Rusiei. În acest context, Ministerul de Interne al Rusiei a anunțat-o în urmărire în 2025.