Despre aceasta a declarat într-un interviu pentru Euractiv ministrul de Externe al Islandei, Þórdís Kolbrún Gylfadóttir, informează „Europa Liberă”.
Comentând propunerile recente de a limita posibilitatea noilor state membre UE de a utiliza dreptul de veto în chestiuni sensibile precum impozitarea și politica externă, Gylfadóttir a spus că această idee „nu este prea inspiratoare”.
Ea a avertizat că UE trebuie „să fie atentă urmând această cale”. Gylfadóttir a declarat că înțelege de ce Bruxelles-ul ia în considerare introducerea unor măsuri de protecție după „16 ani de guvernare Orban”, în special când este vorba de prevenirea blocării sprijinului pentru Ucraina de către o singură țară.
Pe 29 august în Islanda va avea loc un referendum privind dacă țara ar trebui să reia negocierile de aderare la UE. Un al doilea vot va fi organizat pentru orice acord.
Examinarea noilor propuneri privind „măsurile de protecție” pentru noii membri a fost amânată până în septembrie, pentru a evita disputele în timpul campaniei pentru referendum.
Este cunoscut faptul că Islanda a depus cererea de aderare la UE în 2009, după criza financiară, dar negocierile au fost suspendate la inițiativa sa în 2015. Atunci autoritățile au explicat acest lucru prin eșecurile zonei euro.
