Potrivit economistului, mulți înțeleg de ce apartamentele noi devin mai scumpe atunci când cresc prețurile la ciment, metal, sticlă, energie sau forță de muncă. Însă aceeași creștere afectează și apartamentele din clădiri construite cu zeci de ani în urmă, scrie rupor.md. "Analiza ultimilor 30 de ani arată că legătura este directă și foarte puternică. Piața apartamentelor noi și piața apartamentelor vechi funcționează ca vase comunicante. Cea mai mare parte a cumpărătorilor de apartamente noi nu vine cu bani din afară. Ei vând un apartament vechi pentru a cumpăra unul nou", a explicat Ioniță. El a subliniat că în Moldova, în ultimii ani, s-a format un raport de aproximativ 1,5 mp de locuință veche pentru 1 mp de locuință nouă. Aceasta înseamnă că pentru a cumpăra 100 mp într-o clădire nouă, proprietarul trebuie să vândă aproximativ 150 mp pe piața secundară sau să completeze diferența din economii. "Prin urmare, atunci când apartamentele noi cresc cu 10%, proprietarii de apartamente vechi încearcă, de asemenea, să crească prețurile. Altfel, ei nu mai pot face conversia necesară pentru a-și îmbunătăți condițiile de locuit. Acesta este mecanismul care transmite creșterea prețurilor de pe piața primară pe piața secundară", a declarat economistul. Al doilea factor este legat de comportamentul cumpărătorilor. Atunci când prețurile la apartamentele noi cresc brusc, o parte din oameni renunță la achiziția de locuințe noi și se îndreaptă spre piața secundară. Din această cauză, cererea pentru apartamentele vechi crește. "Când mii de potențiali cumpărători trec simultan de pe piața primară pe cea secundară, cererea pentru apartamentele vechi crește brusc. Drept urmare, apartamentele vechi pot crește în preț chiar mai repede decât cele noi. De aceea, în perioadele de creștere accelerată, vedem adesea o situație paradoxală: dacă apartamentele noi cresc cu 10%, cele vechi pot crește cu 12-14%", a spus Ioniță. Potrivit acestuia, acest mecanism funcționează și în sens invers. Atunci când prețurile la apartamentele noi se stabilizează sau scad ușor, o parte din cumpărători se întorc la locuințele noi. Atunci cererea pentru apartamentele vechi scade, iar creșterea prețurilor pe piața secundară se încetinește. Ioniță a menționat că senzația de creștere bruscă a prețurilor apartamentelor nu este legată doar de piața imobiliară. Atunci când prețurile actuale sunt comparate cu cele de acum 10, 15 sau 20 de ani, o parte din creștere se explică prin faptul că banii în sine au pierdut din valoare în acest timp. Ca exemplu, el a menționat un apartament obișnuit cu o suprafață de aproximativ 70 mp în Chișinău. Potrivit economistului, astăzi un astfel de apartament costă aproximativ cât 1 kg de aur. Ioniță a subliniat că, cu excepția unor perioade de criză, această proporție s-a menținut destul de constant. Prin urmare, el a afirmat că creșterea prețurilor pe piața imobiliară nu înseamnă întotdeauna că locuințele au devenit mai scumpe în sine. Uneori, aceasta arată și cât de mult s-a schimbat valoarea banilor cu care oamenii plătesc pentru ele.