Proiectul este destinat reducerii discrepanțelor în salariile bugetarilor, consolidării salariului de bază și implementării unei sisteme mai clare de evaluare a eficienței muncii, scrie mold-street.com. Conform Ministerului Finanțelor, reforma are ca scop crearea unei sisteme bazate pe justiție, previzibilitate și eficiență. Autoritățile afirmă că modificările vor aduce beneficii tuturor categoriilor de angajați, inclusiv celor din domeniul educației, asistenței sociale, sănătății, ordinii publice și altor sectoare importante. Reforma prevede creșterea veniturilor, consolidarea părții fixe a salariului și o recunoaștere mai clară a eficienței individuale în evaluarea salariilor. Printre principalele prevederi ale proiectului se numără consolidarea salariului de bază, care va reprezenta aproximativ 70% din venitul lunar, precum și definirea clară a criteriilor pentru stabilirea majorărilor. Proiectul prevede, de asemenea, revizuirea valorilor de bază utilizate pentru calcularea salariilor în sectorul bugetar. Valorile țintă sunt de 4200, 4700, 5100, 5300, 6200 și 6900 lei. Numărul acestora va fi redus de la zece la șase până în 2027 și la maximum patru până în 2032, ceea ce va permite clarificarea componentelor salariului lunar și va întări rolul salariului de bază. Noua structură introduce, de asemenea, mecanisme de flexibilitate, inclusiv ajustarea temporară a salariului în funcție de competitivitatea locurilor de muncă, exclusiv pentru posturile greu de ocupat. Această măsură va fi aplicată începând cu 2028. În același timp, proiectul prevede crearea unei rețele separate pentru funcțiile IT, cu scopul de a atrage și reține specialiști. Implementarea proiectului va avea un impact organizațional semnificativ asupra instituțiilor, sporind competitivitatea și întărind justiția și transparența sistemului de recompensare. De asemenea, se preconizează întărirea managementului printr-un mecanism interinstituțional de coordonare și monitorizare a politicii salariale. Ministrul Finanțelor, Andrian Candu, a declarat într-o conferință de presă că modificările vor conduce la o creștere a salariilor pentru aproximativ 170 000 de angajați din sistemul bugetar, cu majorări între 10% și 30%. Reforma are ca scop simplificarea sistemului, care, conform ministrului, a devenit din ce în ce mai complex, mai greu de înțeles și, în multe cazuri, mai puțin echitabil. Potrivit lui Andrian Candu, aceste discrepanțe au dus la situații în care posturi similare erau plătite diferit, în timp ce posturile esențiale pentru calitatea serviciilor publice rămâneau subevaluate. Această situație a slăbit legătura dintre valoarea postului și salariu și a amplificat sentimentul de nedreptate. Documentul arată că salariul de bază variază de la aproximativ 2500 lei, inclusiv compensația pentru salariul minim, în cazul personalului tehnic și auxiliar, până la aproximativ 65 000 lei pentru funcțiile de conducere din sistemul judiciar. Astfel, raportul eficient ajunge la 1:26, ceea ce este semnificativ mai mare decât pragul legal stabilit de 1:15. În același timp, multe posturi de nivel inferior sunt plătite sub nivelul minim legal stabilit de 6300 lei, ceea ce necesită plăți compensatorii conform legislației muncii. Se estimează că până în 2026, ponderea angajaților care primesc astfel de plăți va fi de aproximativ 19,7%, adică 44 651 de persoane. Autoritățile afirmă că principalii beneficiari ai creșterii vor fi aproximativ 60 000 de angajați din domeniul educației, 50 000 de muncitori și specialiști tehnici, 20 000 de angajați ai administrațiilor locale și ale autorităților locale, precum și 17 000 de angajați care asigură ordinea publică. Unul dintre pilonii reformei este implementarea unei sisteme clare de evaluare a eficienței muncii. Prima de eficiență, care în prezent este plătită aproape tuturor angajaților, va fi limitată la mai puțin de jumătate dintre aceștia, iar maximum 15% vor putea primi prima maximă. Această măsură are ca scop stimularea productivității reale și eliminarea practicii de acordare indiscriminată a primelor. „Aceasta nu este o plată pentru toți, ci o recompensă pentru productivitatea reală”, a subliniat ministrul Candu. Conform proiectului, prima de eficiență va fi plătită sub formă de procent din salariul de bază stabilit pentru funcția ocupată. Angajații care au obținut evaluarea „excelent” vor putea primi o majorare de 15% a salariului de bază, iar cei care au obținut evaluarea „foarte bine” vor primi 6%. Reforma va fi implementată treptat până în 2032, cu o evaluare intermediară în 2029. Aceasta este legată de obiectivul de asigurare a sustenabilității bugetare, inclusiv limitarea fondului salarial la 9% din PIB. Proiectul de lege va fi supus dezbaterii publice, iar guvernul își propune ca noua lege privind salariile să intre în vigoare pe 1 septembrie 2026. Primele salarii ajustate vor fi plătite în aceeași perioadă. Finanțarea creșterii salariilor, estimată la aproximativ un miliard de lei în acest an, va fi asigurată prin ajustarea bugetului și venituri suplimentare, fără a apela la împrumuturi.