În ciuda faptului că conceptul în sine beneficiază de suport, reprezentanții companiilor importatoare de produse petroliere avertizează: termenele stabilite pentru implementare sunt nerealiste, iar lipsa infrastructurii de depozitare face ca legea să fie practic imposibil de îndeplinit în forma actuală, transmite logos-pres.md

În cadrul audierilor publice pe platforma Comisiei pentru economie, buget și finanțe, reprezentantul companiei Rompetrol Moldova, Dumitru Josanu, a declarat că în prezent compania nu dispune de capacitățile de depozitare necesare pentru stocarea volumelor cerute. „Nu sunt sigur că toate companiile petroliere sunt pregătite pentru o astfel de sarcină. Ca subiect separat, Rompetrol Moldova nu are capacitățile necesare pentru stocarea acestor volume de produse petroliere. Acesta este primul și cel mai complicat pas cu care ne confruntăm. A doua problemă este termenele extrem de strânse. În ediția anterioară a proiectului era prevăzut un termen de grație de opt ani de la momentul aderării Moldovei la UE. Acum, în document este specificat un alt termen — până în 2034, ceea ce reprezintă o restricție foarte severă. Este necesar să se ia în considerare condițiile realiste, astfel încât agenții economici să poată îndeplini obligațiile lor”, a subliniat Josanu.

Mai mult decât atât, căutarea terenurilor care să corespundă standardelor pentru construirea de noi depozite de produse petroliere rămâne o provocare serioasă: „Rompetrol Moldova are nevoie de un nou depozit pentru stocarea unor volume uriașe de produse petroliere, iar principala noastră problemă este găsirea unui teren care să corespundă tuturor cerințelor pentru construirea unui astfel de obiectiv. Am solicitat în mod repetat Ministerului Energiei ajutor în identificarea terenului și, poate, o solicitare de subvenții guvernamentale pentru realizarea unui astfel de proiect. În absența unei infrastructuri corespunzătoare, nu putem garanta respectarea legii”.

Diana Trochin, reprezentanta companiei Siento SRL, a subliniat aspectele financiare ale proiectului: „Toate calculele privind contribuțiile se bazează pe datele din 2024, care deja nu mai sunt actuale. Cheltuielile pentru infrastructură și achiziția produsului, în condițiile actuale de compensații, creează un bilanț negativ pentru companii. Propunem ajustarea acestor contribuții în conformitate cu prețurile actuale de pe piață”.

Ecaterina Plăcintă (Petrom Moldova) a salutat inițiativa, subliniind inevitabilitatea adoptării acesteia, dar a accentuat necesitatea unei analize suplimentare a consecințelor fiscale. Ea a cerut elaborarea unei baze normative compatibile cu practicile europene, în special în ceea ce privește regimul fiscal și depozitarea accizelor pentru resursele energetice.

Substanța proiectului de lege, recent aprobat în prima lectură, obligă Republica Moldova să mențină rezerve de combustibil echivalente cu cel puțin 90 de zile de import net sau 61 de zile de consum intern. Acest mecanism „hibrid” impune responsabilitatea atât asupra unei structuri de stat centralizate (care urmează a fi înființată), cât și asupra importatorilor privați, care sunt obligați să asigure stocarea unor volume semnificative de produse petroliere. Finanțarea acestui mecanism este planificată a fi realizată printr-o contribuție specifică inclusă în prețul combustibilului la stațiile de alimentare. Autoritățile argumentează că aceasta este necesară pentru asigurarea securității naționale. Sectorul privat este de acord, dar insistă asupra revizuirii proiectului, inclusiv a costurilor, având în vedere realitățile economice actuale, pentru a evita destabilizarea pieței.