Presa independentă joacă un rol esențial în consolidarea democrației, iar într-un context marcat de dezinformare, presiuni economice și amenințări hibride, sprijinul internațional pentru mass-media devine tot mai important. De cinci ani, International Media Support (IMS) susține dezvoltarea sectorului media din Republica Moldova prin proiecte dedicate siguranței jurnaliștilor, sustenabilității redacțiilor și reformelor din domeniu. Într-un interviu pentru IPN, directoarea regională pentru Europa a IMS, Gulnara Akhundova, a vorbit despre provocările cu care se confruntă presa din Republica Moldova, progresele înregistrate și prioritățile organizației în contextul parcursului european al țării.

Doamnelor și domnilor, bună ziua. Într-o perioadă în care jurnaliștii din întreaga lume se confruntă cu amenințări tot mai mari – de la hărțuire juridică și abuzuri în mediul online până la închisoare și exil – sprijinul internațional pentru presa independentă a devenit mai important ca niciodată. Invitata noastră de astăzi este Gulnara Akhundova, director regional pentru Europa al International Media Support și o susținătoare de lungă durată a libertății presei și a protecției jurnaliștilor aflați în situații de risc. Doamnă Akhundova, vă mulțumim că ați acceptat invitația Agenției de presă IPN.

International Media Support colaborează cu media independentă din țările Parteneriatului Estic de mulți ani. Care sunt principalele proiecte pe care IMS le-a susținut până acum în Republica Moldova și ce impact au avut?

IMS este o organizație globală de dezvoltare a mass-media, cu sediul la Copenhaga, în Danemarca, iar regiunea Parteneriatului Estic, sau, cum ne place nouă să o numim, Europa, face parte din portofoliul nostru global. Activăm, de asemenea, în Orientul Mijlociu și Africa de Nord, în Asia și în Africa. Așadar, suntem o organizație cu adevărat globală. Lucrăm în Republica Moldova din 2021, printr-o abordare exhaustivă, orientată către întregul sector media. Mai simplu spus, nu este vorba doar despre sprijinirea instituțiilor media independente, ci și despre activitatea în domeniul reformei mass-media, al legislației, al siguranței jurnaliștilor, al educației media și al altor domenii. De aceea spunem că avem o abordare exhaustivă. Avem această abordare nu doar în Republica Moldova, ci și în alte țări din Europa, în Ucraina și în alte state. Provocările sunt, într-o anumită măsură, similare în Europa și, practic, în întreaga lume.

De exemplu, dacă vorbim despre inteligența artificială generativă și despre modul în care traficul este redirecționat din cauza dezvoltării acesteia, observăm că acest fenomen afectează direct mass-media și sustenabilitatea financiară, precum și veniturile instituțiilor media. Acesta este doar un exemplu al unei provocări comune pentru întreaga regiune.

Pe baza activității dumneavoastră cu jurnaliștii din această regiune, care sunt cele mai mari provocări cu care se confruntă jurnaliștii din Republica Moldova? Și cum se compară acestea cu situația din celelalte țări ale Parteneriatului Estic?

În primul rând, este vorba despre sustenabilitate. Sustenabilitatea și capacitatea de a concura pe o piață corectă și competitivă. Înțelegem pe deplin și situația economică, faptul că este dificil și pentru instituțiile media din Republica Moldova să atragă mediul de afaceri. Iar după retragerea Statelor Unite ca donator de pe această piață, situația a devenit foarte dificilă.

Ceea ce observăm pe piața media din Republica Moldova este că există anumite condiții care trebuie îmbunătățite, inclusiv ca parte a planului de aderare a Republicii Moldova, astfel încât piața să devină echitabilă, competitivă și transparentă și să fie pregătită pentru aderarea la Uniunea Europeană.

O altă provocare fundamentală pentru presa independentă din Republica Moldova și, din nou, nu este o provocare specifică doar Republicii Moldova, ci întregii regiuni, este reprezentată de amenințările hibride, propaganda ostilă și dezinformarea. Vedem cum instituțiile media se luptă să se facă auzite în tot acest zgomot informațional creat de actorii propagandei și de cei care urmăresc să răspândească propagandă malițioasă și dezinformare.

Și aici trebuie să îi felicit pe partenerii noștri din Republica Moldova, inclusiv instituția dumneavoastră media, pentru faptul că lucrează 24 de ore din 24, 7 zile din 7, pentru a apăra spațiul informațional al Republicii Moldova și pentru a promova o dezbatere publică sănătoasă și responsabilă, un factor important pentru dezvoltarea democratică și pentru aderarea la Uniunea Europeană.

Aveți programe destinate jurnaliștilor aflați în situații de risc. Ce tipuri de sprijin sunt disponibile în prezent? Pot jurnaliștii și organizațiile media din Republica Moldova să aplice pentru aceste oportunități?

IMS este o organizație globală și, implementând programe în diferite regiuni ale lumii, învățăm. Învățăm de la partenerii noștri, inovăm împreună cu ei și dezvoltăm metode noi. Metode care pot fi replicate și aplicate dintr-o regiune în alta.

Astfel, ceea ce putem oferi partenerilor noștri din Republica Moldova – instituțiilor media, dar și autorităților publice și organizațiilor societății civile – sunt metodologii dezvoltate în alte părți ale lumii, inclusiv în Europa.

Este vorba despre metode noi de combatere a dezinformării și propagandei ostile. Este vorba despre metode de organizare a activității într-o redacție, despre fluxurile editoriale, despre diferite modalități de gestionare a unei redacții. Este vorba și despre pregătirea pentru situații de criză – cum poate o redacție să fie pregătită pentru o criză, având deja un plan de gestionare a acesteia. Este vorba despre elaborarea unor protocoale de siguranță care să permită instituțiilor media să își desfășoare activitatea în condiții de securitate și despre multe alte metodologii.

Vreau să spun că, fiind o organizație globală și activând în diferite părți ale lumii, avem privilegiul de a descoperi soluții noi dezvoltate în aceste țări, pe care ulterior le replicăm în alte regiuni.

Republica Moldova ocupă locul 31 în Clasamentul Mondial al Libertății Presei realizat de Reporteri fără Frontiere. Din perspectiva dumneavoastră, ce progrese a înregistrat țara în consolidarea libertății presei și ce provocări mai persistă?

Aș spune că principalul progres, din punctul meu de vedere, este angajamentul statului de a consolida presa independentă și de a construi un sector media independent. Am văzut acest angajament exprimat mai întâi în Planul Național de Dezvoltare a Mass-Media, care se apropie de final, iar acum urmează să fie înlocuit de o strategie pentru mass-media elaborată de Ministerul Culturii împreună cu actorii din domeniul media.

Acesta este un pas foarte important făcut de stat, prin care dezvoltarea presei este plasată printre prioritățile naționale. Și consider că așa ar trebui procedat în toate țările în care activăm. De aceea îmi place să spun că Republica Moldova reprezintă un exemplu pozitiv și o sursă de inspirație pentru țările vecine și pentru întreaga regiune în ceea ce privește includerea dezvoltării mass-media în strategiile naționale.

Aș spune că acesta este principalul element prin care observăm angajamentul statului de a promova dezvoltarea mass-media. Observăm, de asemenea, că Republica Moldova are acum un plan de acțiuni privind siguranța jurnaliștilor. Acesta este un alt moment important. Din nou, statul a făcut un pas înainte prin elaborarea unei strategii naționale pentru protecția jurnaliștilor.

Acest lucru a fost realizat în cooperare cu Consiliul Europei și cu alți actori importanți din acest domeniu. Acestea sunt doar câteva exemple de angajament la nivel macro și de creare a condițiilor generale pentru funcționarea mass-media. Pentru că, atunci când vorbim despre condiții, acestea pot exista la diferite niveluri.

Ele pot exista la nivelul unei instituții media, însă ceea ce este cu adevărat important este ceea ce noi numim mediul favorabil pentru mass-media, care trebuie să fie creat de stat și de societate. Acesta este un mediu care trebuie să fie favorabil pentru dezvoltarea mass-media, pentru ca jurnaliștii să își poată desfășura activitatea în condiții de siguranță și pentru ca instituțiile media să fie capabile să funcționeze fără presiuni externe.

În concluzie, aș dori să subliniez că, deși există progrese semnificative, provocările persistă. Este esențial ca toate părțile implicate – statul, societatea civilă, organizațiile internaționale și mass-media – să colaboreze pentru a asigura un mediu favorabil pentru presa independentă din Republica Moldova.