El a precizat că verificările vor viza toate întreprinderile de stat și nu vor ocoli posibilele legături de rudenie cu politicienii, transmite moldpres.md. Răspunzând la întrebarea jurnaliștilor despre scopul comisiei de anchetă, Igor Grosu a afirmat că aceasta va efectua o analiză cuprinzătoare a activității întreprinderilor de stat. "Sarcina acestei comisii este de a analiza toate întreprinderile de stat, modul în care au avut loc concursurile, cine face parte din aceste consilii, care a fost activitatea lor și în câte consilii figurează aceeași persoană", a subliniat speakerul parlamentului. Grosu a respins, de asemenea, acuzațiile conform cărora reprezentanții partidului PDS ar controla consiliile de administrație ale întreprinderilor de stat. Potrivit lui, din cele 76 de întreprinderi de stat, există 578 de funcții în consiliile de administrație, comisiile de revizie și alte structuri similare, iar doar 12 dintre acestea sunt ocupate de persoane care dețin funcții de stat. "Din cele 578 de poziții, mi-a fost curios să verific câți membri sunt acolo. Am găsit 12. Aceasta este o întrebare despre faptul că reprezentanții partidului sunt în toate aceste comisii. Nu. Sunt 12, și aceștia sunt secretari de stat care ocupă funcții responsabile în stat", a declarat Grosu. Liderul organului legislativ a precizat că remunerația membrilor acestor consilii este corelată cu salariul minim pe economie și variază în funcție de structura din care fac parte. "Maximul este echivalentul unui salariu minim. În unele consilii este 100% din salariul minim, în altele - 50% sau 75%. Remunerația se plătește o dată pe lună", a explicat el. Igor Grosu a mai afirmat că raportul comisiei ar putea evidenția situații în care aceeași persoană face parte din mai multe consilii de administrație, sau cazuri în care printre membri se vor regăsi rude ale unor deputați. "Veți vedea acolo și oameni, rude ale unor deputați de aici. Nu neapărat din PDS", a declarat speakerul parlamentului. Inițiativa de a crea comisia de anchetă îi aparține deputatului PDS Dinu Plîngău, care a propus ca în componența acesteia să intre nu doar deputați din toate fracțiunile parlamentare, ci și jurnaliști de investigație și reprezentanți ai Centrului Național Anticorupție (CNA) și ai Serviciului Fiscal de Stat. "Trebuie să lucrăm pe trei direcții: politica de personal, profitabilitatea acestora și situația întreprinderilor aflate în procedura de insolvență. Membrii comisiei ar trebui să fie nu doar deputați din toate fracțiunile, ci și jurnaliști de investigație, precum și reprezentanți delegați ai CNA și ai Serviciului Fiscal", a subliniat Plîngău. Crearea comisiei are loc pe fondul scandalurilor din ultimele săptămâni legate de activitatea unor întreprinderi de stat. Pe 1 iulie, președintele Maia Sandu a cerut verificarea tuturor întreprinderilor de stat pentru a stabili modul în care sunt utilizate fondurile publice și a îndemnat CNA și Serviciul Fiscal de Stat să investigheze posibilele încălcări, indiferent de apartenența politică sau legăturile de rudenie ale persoanelor implicate în cazuri. Apelul șefului statului a venit după scandalul din jurul MoldATSA, când o investigație jurnalistică a evidențiat încălcări legate de CV-ul fostului director Dumitru Vangheli, care ulterior a fost demis. În plus, în spațiul public au apărut controverse legate de angajarea și remunerarea purtătoarei de cuvânt a întreprinderii, Anastasia Taburcanu, precum și de plățile către membrii unor consilii de administrație și consilii de supraveghere din întreprinderile de stat. Un alt caz discutat intens a fost situația cu secretarul de stat al Ministerului Energiei, Carolina Novak, criticată pentru remunerația de peste două milioane de lei obținută pentru activitatea sa în Consiliul de Supraveghere al Moldovagaz. În acest context, autoritățile subliniază că viitoarea comisie de anchetă va analiza modul în care sunt gestionate întreprinderile de stat, criteriile de numire în funcții și nivelul remunerațiilor oferite.