Republica Moldova poate rapid avansa în procesul de aderare la Uniunea Europeană și chiar poate depăși Ucraina în ritmul negocierilor, dacă va efectua reformele necesare în domeniul justiției, administrației publice și combaterii corupției. Într-un interviu acordat programului Zi de Zi de la Radio Moldova, Cotovelea a numit deschiderea primului bloc de negocieri un moment "istoric" pentru Chișinău și a evaluat că obiectivul de aderare până în 2030 este realizabil, transmite moldova1.md.

Deschiderea primului bloc de negocieri privind valorile fundamentale reprezintă un pas important atât din punct de vedere politic, cât și economic și administrativ, a declarat fostul negociator român pentru aderarea la Uniunea Europeană, Răzvan Cotovelea. "Este foarte important din punct de vedere politic și economic. Credeți sau nu, dar este important, deoarece arată antreprenorilor și investitorilor încotro se va îndrepta Republica Moldova în perioada următoare, și, din fericire, se îndreaptă spre civilizație și prosperitate", a spus el.

Potrivit lui Cotovelea, începutul negocierilor trimite investitorilor un semnal clar de stabilitate și previzibilitate și reprezintă un rezultat al eforturilor depuse de autoritățile din Chișinău și București în sprijinul parcursului european al Republicii Moldova. "Nu doar că am primit un sprijin verbal atât de frumos și impresionant din partea oficialilor europeni de rang înalt și a statelor membre, dar, din punct de vedere pragmatic, real, fizic, am început negocierile. Acesta este un moment emoțional și foarte tensionat, să spunem așa, istoric în relațiile Republicii Moldova cu Uniunea Europeană", a afirmat el.

Fostul negociator a explicat că primul cluster, dedicat valorilor fundamentale, se deschide întotdeauna primul și se închide ultimul în procesul de aderare, conform procedurilor europene aplicate tuturor statelor candidate. Acesta include domenii cheie, cum ar fi justiția, drepturile fundamentale, libertatea și securitatea, achizițiile publice, statisticile, controlul financiar, funcționarea instituțiilor democratice și reforma administrației publice.

În opinia sa, succesul negocierilor depinde în mare măsură de capacitatea instituțiilor statului de a implementa reformele necesare. "Cel mai dificil este că toate aceste etape, eforturi și rezultate trebuie să fie realizate în cadrul proceselor reformatoare, care, după cum știm cu toții, sunt realizate de instituțiile statului, guvern, puterea legislativă", a explicat Cotovelea.

La întrebarea dacă Bruxelles-ul va accepta în prezent un mecanism similar cu cel aplicat în România - Mecanismul de Cooperare și Verificare (CVM), prin care sistemul judiciar a fost monitorizat chiar și după aderare, el a răspuns cu reținere. "Sincer, nu cred", a spus el, adăugând, totuși, că standardele și cerințele Comisiei Europene în ceea ce privește Republica Moldova și Ucraina ar putea fi mai flexibile decât în cazul României.

În același timp, Răzvan Cotovelea a subliniat că reformele necesare nu ar trebui considerate ca obligații impuse de Bruxelles, ci ca transformări necesare pentru dezvoltarea internă a Republicii Moldova. "Aceste reforme nu trebuie realizate pentru Bruxelles. Aceste reforme trebuie realizate pentru a putea trăi mai bine. Putem deveni o țară mai prosperă. Putem deveni o țară complet democratică", a subliniat el.

El a avertizat că fenomenele corupției și influența grupurilor oligarhice au fost posibile în trecut din cauza slăbiciunii instituțiilor statului și a insistat asupra necesității de a le întări. Vorbind despre perspectivele Republicii Moldova în comparație cu Ucraina, fostul negociator român a afirmat că Chișinăul are anumite avantaje structurale care îi pot permite să avanseze mai repede în procesul de aderare. Potrivit lui, Republica Moldova nu se confruntă cu problemele complexe pe care le are Ucraina în agricultură, industrie sau în domeniul ajutoarelor de stat, iar multe acte normative necesare au fost deja implementate. "Moldova este deja o țară europeană", a spus Cotovelea.

Cu toate acestea, el a subliniat că există încă domenii în care este necesar să se accelereze reformele, inclusiv justiția, combaterea corupției, întărirea capacității administrative și reforma administrației locale. "Nu vom avansa dacă nu va exista o unificare. Acest lucru este dovedit științific. Dacă rămânem cu un număr atât de mare de sate, comune, orașe, municipii mici, din punct de vedere economic nu avem șanse să supraviețuim în Uniunea Europeană", a spus el, referindu-se la necesitatea reorganizării administrative.

În opinia fostului negociator, obiectivul aderării Moldovei la Uniunea Europeană până în 2030 este realist, dar depinde exclusiv de ritmul reformelor interne și de autosuficiență.