Potrivit expertului, originile problemelor actuale sunt legate de istoria adoptării legii privind finanțele publice. El a amintit că proiectul actualei legi nr. 181/2014 a fost elaborat de Ministerul Finanțelor în perioada în care instituția era condusă de Vjačeslav Negruța. Documentul a fost aprobat de guvern și înregistrat ca proiect în parlament pe 27 octombrie 2011, scrie noi.md. Barbalat afirmă că concluzia principală a proiectului și recomandările către parlament pentru adoptarea legii au fost semnate de către președintele comisiei parlamentare pentru economie și buget, Vjačeslav Ioniță. Potrivit acestuia, parlamentul a adoptat legea pe 12 iulie 2012. "După aceea, au avut loc o serie de evenimente în culise, implicând un referent al președintelui Republicii Moldova. Numele său începe cu litera 'R'", a scris expertul. Potrivit lui Barbalat, ulterior guvernului i s-a cerut să prezinte o altă lege privind finanțele publice, adoptată sub responsabilitatea cabinetului conform articolului 106/1 din Constituție. El a amintit că guvernul a aprobat noua lege privind finanțele publice sub responsabilitatea sa prin hotărârea nr. 622 din 21 iulie 2014. În aceeași zi, proiectul a fost înregistrat în parlament. Expertul subliniază discrepanțele dintre datele adoptării, promulgării și publicării legii. "Deși legile adoptate de guvern sub responsabilitatea sa trebuie să fie examinate de parlament și să își exprime opinia în termen de 72 de ore, legea respectivă a fost adoptată de parlament abia pe 15 august 2014. Totuși, guvernul nu a fost demis, așa cum prevede Constituția", a declarat Barbalat. Potrivit acestuia, legea adoptată de parlament pe 15 august 2014 a fost promulgată de președinte înainte de aceasta — pe 31 iulie 2014. "Deși legea nr. 181 este datată în parlament pe 15.08.2014, în Monitorul Oficial a fost publicată pe 08.08.2014, dar deja cu data adoptării 25.07.2014. Așadar, s-au adaptat la data promulgării — 31.07.2014", a scris expertul. Barbalat consideră că o astfel de situație a fost posibilă din cauza lipsei de responsabilitate din partea instituțiilor statului. "Repet. Haosul a fost, este și va fi. Deoarece nimeni nu a fost și nu va fi tras la răspundere pentru haos, în primul rând începând cu parlamentul, președinția și conglomeratul numit guvern", a subliniat el. Expertul critică, de asemenea, practica elaborării prognozelor bugetare. Potrivit acestuia, conform articolului 47 din legea privind finanțele publice, guvernul este obligat să aprobe prognoza bugetară pe termen mediu și să o prezinte parlamentului până la 1 iunie. "În toți anii anteriori și în anul curent, guvernul nu a aprobat niciodată prognozele bugetare corespunzătoare până la 1 iunie. În anii 2025, 2020, 2016 și 2015, guvernul nu a aprobat deloc prognozele corespunzătoare", afirmă Barbalat. De asemenea, el subliniază problema utilizării prognozelor macroeconomice în formarea bugetelor. În opinia expertului, planificarea bugetară este greșit bazată pe PIB-ul prognozat, în timp ce o bază mai corectă ar trebui să fie venitul național brut prognozat. "Ministerul Finanțelor, Ministerul Muncii, Ministerul Sănătății și autoritățile locale definesc toate conturile bugetare ca procent din PIB-ul prognozat, fără a realiza că PIB-ul de la BNS este umflat, nerealist cu cel puțin 50%", a declarat Barbalat. Economistul consideră că PIB-ul utilizat în calcule nu reflectă baza fiscală reală, deoarece include componente care, potrivit lui, nu generează venituri fiscale efective. "Anual, toate bugetele inițial aprobate sunt greșite cu cel puțin 50-60%", a subliniat el. În opinia lui Barbalat, pentru o planificare mai credibilă, finanțele publice ar trebui să se bazeze nu pe PIB-ul prognozat, ci pe venitul național brut prognozat, care ia în considerare volumele reale de bunuri și servicii produse și realizate, precum și mișcarea capitalului, dobânzilor și dividendelor.