Experiența Erasmus+ îi provoacă pe studenți să iasă din zona de confort, să se adapteze unui sistem educațional diferit și să descopere culturi noi. Pentru Ana-Maria Codreanu, studentă în anul III la Facultatea de Istorie și Filosofie din cadrul Universității de Stat din Moldova, semestrul petrecut la Universitatea din Uppsala din Suedia, „rămâne un adevărat moment inițiatic al anilor de studenție.”

Tânăra a plecat în mobilitatea Erasmus+ în al doilea semestru al anului II de studii, iar astăzi spune că această experiență a ajutat-o să devină mai independentă, mai responsabilă și mai deschisă către noi perspective. Potrivit tinerei, un student Erasmus „nu doar realizează un schimb academic pentru o perioadă determinată, ci, integrându-se în noua comunitate, participă la metamorfoza culturală și socială în țara gazdă”.

„Adaptarea la un nou mediu m-a scos din zona de confort”

Ana-Maria și-a desfășurat mobilitatea academică la Universitatea din Uppsala, cea mai veche universitate din Suedia. Primele săptămâni sunt despre adaptarea la mediul nou și, potrivit tinerei, este o perioadă plină de obstacole. „Pentru început trebuia să mă obișnuiesc cu iarna suedeză, care este cunoscută pentru temperaturile minime de până la −25 de grade Celsius și zilele întunecate. În prima lună era foarte neobișnuit să mă trezesc și să fie întuneric afară, iar soarele să apară ocazional pentru cinci-șase ore.”

Pe lângă acomodarea cu viața într-o altă țară, Ana-Maria a trebuit să se ocupe și de actele necesare pentru obținerea permisului de ședere, întrucât este cetățeană a Republicii Moldova. „Procedurile administrative reprezintă o provocare suplimentară pentru un student aflat la începutul unei experiențe internaționale. Mergând în experiența Erasmus cu pașaportul moldovenesc, a trebuit să aplic pentru un permis de ședere în Suedia. Întreaga procedură a fost îndelungată și complicată, fiind nevoită să mă deplasez la Ambasada Suediei din România, deoarece cea din Republica Moldova nu se ocupă de astfel de acte. Totodată, a trebuit să ajung la biroul pentru migrațiune din Uppsala, unde, pentru a obține o programare la o vizită, trebuie să te înscrii cu câteva luni înainte. Toate acestea au reprezentat o provocare pentru mine.”

Potrivit studentei, rețelele sociale prezintă doar partea spectaculoasă a experienței Erasmus. „Pe Instagram se văd, de obicei, călătoriile, evenimentele și momentele frumoase, însă mai puțin provocările.” Dorul de casă, stresul administrativ și perioadele de adaptare sunt aspecte despre care se vorbește mai rar pe rețele. „Toate aceste provocări fac parte din experiență, însă de cele mai multe ori rămân în afara fotografiilor și postărilor de pe rețelele sociale.”

„Localnicii apreciază foarte mult echilibrul dintre viața personală și cea profesională”

Pentru tânăra studentă cea mai mare teamă era că nu se va adapta suficient de repede și că va întâmpina dificultăți în comunicare. „Totuși, această temere nu s-a confirmat. După primele săptămâni am realizat că oamenii sunt foarte deschiși și dispuși să ajute, iar experiența m-a făcut să am mai multă încredere în propriile capacități. La universitate, înainte de primul meu examen, curatoarea cursului de istorie veche a Suediei, fiind conștientă de faptul că fiecare dintre noi era mai stresat din cauza faptului că nu va reuși să se exprime coerent în limba engleză decât din cauza conținutului propriu-zis, ne-a asigurat că putem scrie diferite cuvinte sau concepte în limba maternă, iar ulterior dumneaei le va traduce. Acest moment m-a liniștit și m-a motivat să depun efortul necesar. Așa am reușit să susțin primul examen cu brio.”

O altă experiență despre care povestește tânăra s-a petrecut în primele zile de ședere în Uppsala, când un șofer de autobuz le-a permis să călătorească gratuit. „Pentru că terminalul de achitare cu cardul nu funcționa, iar noi, ca studenți străini, nu știam nicio altă alternativă de plată. Prin acest gest mic încă o dată m-am convins că bunătatea este un limbaj universal.”

Ana-Maria a remarcat modul în care oamenii din țara scandinavă își respectă spațiul privat. „Oamenii apreciază foarte mult echilibrul dintre viața profesională și cea personală și evită să invadeze intimitatea celor din jur. De exemplu, este perfect normal ca cineva să își petreacă timpul liber singur, fără ca acest lucru să fie perceput negativ.” La început tinerei i s-a părut că localnicii sunt mai rezervați decât moldovenii. „Pe măsură ce am interacționat cu ei, am înțeles că este vorba despre o altă formă de politețe și respect. Suedezii nu sunt adepții ideii că dacă folosești pronume de politețe și adresări oficiale, ești automat respectuos și politicos. Dimpotrivă, ei își demonstrează cele mai bune intenții prin respectarea spațiului personal, prin salutul de la mic la mare, indiferent de statutul social, dar și prin respectul și răbdarea pe care o manifestă în diverse locuri: în stații de autobuz, în magazine sau în transportul public.”

La universitatea din Suedia nu sunt folosite formulele tradiționale precum „domnul” și „doamna”

Tânăra povestește că la Universitatea din Uppsala accentul este pus pe învățarea independentă și pe implicarea activă a studentului în procesul educațional. „Lecțiile se despart de paradigma clasică de prelegeri și seminare. În prim-plan sunt studii individuale, lucru în grup și se accentuează latura practică a procesului de predare-învățare.”

Un alt aspect care a surprins-o pe Ana-Maria a fost relația dintre profesori și studenți. „Îmi amintesc de starea mea de șoc și nesiguranță atunci când profesorii ne-au spus să ne adresăm pe prenume și să nu folosind formulele tradiționale precum «domnul» sau «doamna».”

În ceea ce privește ultima etapă a evaluării academice, aceasta a fost, de asemenea, diferită față de cea din Republica Moldova. Tânăra spune că accentul nu era pus pe examenul final, ci „pe implicarea constantă a studentului pe parcursul întregului semestru”.

Sistemul de notare din Suedia, bazat pe literele A-F, diferă de cel cu care era obișnuită tânăra la Universitatea de Stat din Moldova. Potrivit Anei-Maria, contrastul poate genera un anumit nivel de stres în rândul studenților care nu sunt obișnuiți cu acesta. „Este provocator, în primă fază, să înțelegi cum funcționează noul sistem, având în vedere că, revenind în țară la final de semestru, notele trebuiau echivalate cu cifre de la 1 la 10. Am reușit să depășesc aceste obstacole și am adus în matricolă doar note de A și B.”

Gestionarea bugetului într-o țară nordică

Gestionarea bugetului a fost una dintre dificultățile pe care Ana-Maria le-a întâmpinat de-a lungul mobilității. Suedia este cunoscută pentru costurile ridicate ale vieții, iar tânăra spune că organizarea financiară a devenit necesară. „Bursa Erasmus acoperea necesitățile de bază, însă gestionarea eficientă a bugetului era esențială.” Ana-Maria a beneficiat de o bursă de aproximativ 800 de euro (circa 16.000 de lei) pe lună, sumă care asigura în mare parte cazarea, alimentația și transportul local. Pentru călătorii sau activități suplimentare era însă nevoie de o planificare atentă a cheltuielilor.

Tânăra menționează că pentru cazarea în cămin a achitat aproximativ 5.500 de coroane suedeze (aproximativ 10.300 de lei) lunar. „Pe lângă suma lunară, am achitat și un depozit de 3.500 de coroane suedeze (circa 6.500 de lei), care mi s-au întors după ce m-am decazat.” Ana-Maria povestește că, în Suedia, o călătorie cu autobuzul costă în jur de 2,8 euro (aproximativ 55 de lei). Tânăra mai spune că o sumă constantă din bugetul săptămânal este alocată pentru mâncare. „Coșul de cumpărături pentru o săptămână ajunge până la 500-700 de coroane suedeze (circa 900-1.300 de lei).”

În mina din Sala a urmărit drumul de prelucrare a argintului

Dintre toate experiențele trăite în țara nordică, una ocupă un loc special în memoria tinerei. Ana-Maria a fost în vizită la vechea mină de argint din orașul Sala și spune că: „La adâncimea de 60 de metri am descoperit cum se prelucrează argintul, iar această experiență a fost fascinantă.”