Cu toate acestea, după cum remarcă economistul Marin Gospodarenco, în spatele acestei cifre pozitive se ascunde o realitate mult mai îngrijorătoare. Potrivit economistului, în primul rând, valoarea adăugată brută pe economie a scăzut cu 0,1%. Cu alte cuvinte, economia reală nu a produs mai mult decât anul trecut. Creșterea PIB-ului a fost susținută inclusiv de majorarea impozitelor nete pe produse, ceea ce înseamnă că statistic avem o economie pe plus, însă fără o expansiune semnificativă a activității productive, transmite bani.md.
Economistul subliniază că cea mai îngrijorătoare este situația investițiilor. Formarea brută de capital a avut o contribuție negativă la creșterea PIB, de 3,9 puncte procentuale. În opinia sa, acesta este principalul semnal de risc, deoarece fără investiții în producție, tehnologii și infrastructură, creșterea economică pe termen lung este imposibilă. De asemenea, se remarcă declinul în mai multe sectoare importante. Construcțiile s-au redus cu 12,9%, tranzacțiile imobiliare — cu 7,8%, iar sectorul informației și comunicațiilor — cu 8,1%.
O preocupare deosebită o reprezintă scăderea din sectorul IT, care generează de regulă o valoare adăugată ridicată, exporturi și salarii competitive. Totodată, există și evoluții pozitive: producția industrială a crescut cu 6,1%, transporturile — cu 6,6%, iar exportul de bunuri și servicii s-a majorat cu 10,8%. Potrivit expertului, anume aceste ramuri au contribuit la evitarea stagnării sau chiar a unei contracții economice.
Gospodarenco observă că Republica Moldova continuă să consume mai mult decât investește, ceea ce îi limitează potențialul de dezvoltare pe termen lung. El consideră că actualul model de creștere se apropie de limitele sale și necesită o reorientare către investiții, productivitate și competitivitate, nu doar către consum.
