Potrivit economistului, valoarea adăugată brută în economie a scăzut cu 0,1%, ceea ce înseamnă că producția reală nu a crescut comparativ cu anul precedent. Creșterea PIB-ului a fost asigurată, printre altele, prin creșterea impozitelor nete pe produse, și nu prin extinderea activității de producție, informează bani.md. Economistul subliniază că situația cu investițiile este cea mai îngrijorătoare. Formarea capitalului brut a avut un impact negativ asupra creșterii PIB-ului, contribuind cu 3,9 puncte procentuale. În opinia sa, acesta este un semnal cheie de risc, deoarece fără investiții în producție, tehnologie și infrastructură, creșterea economică pe termen lung este imposibilă. Se remarcă, de asemenea, o scădere în mai multe sectoare importante. Construcțiile au scăzut cu 12,9%, tranzacțiile imobiliare cu 7,8%, iar sectorul informației și comunicațiilor cu 8,1%. O preocupare deosebită o reprezintă declinul din sectorul IT, care de obicei asigură o valoare adăugată mare, exporturi și salarii competitive. În același timp, există și tendințe pozitive: producția industrială a crescut cu 6,1%, transportul cu 6,6%, iar exportul de bunuri și servicii a crescut cu 10,8%. Potrivit expertului, aceste sectoare au ajutat la evitarea stagnării sau chiar a declinului economic. Gospodarenko menționează că Moldova continuă să consume mai mult decât investește, ceea ce limitează potențialul său de dezvoltare pe termen lung. El consideră că modelul actual de creștere se apropie de limitele sale și necesită o reorientare spre investiții, productivitate și competitivitate, nu doar spre consum.