România a avut nevoie de aproape cinci ani pentru a încheia negocierile de aderare la Uniunea Europeană, în timp ce Muntenegru negociază de aproape 14 ani și nu a finalizat încă procesul. Diferența reflectă nu doar contextul politic, ci și schimbarea regulilor de aderare, Uniunea Europeană introducând între timp un nou sistem de negociere bazat pe „clustere”.
Cererea de aderare la Uniunea Europeană a fost depusă de către România în anul 1995. În 1999, liderii din Consiliul European, reuniți la Helsinki, au aprobat deschiderea negocierilor cu o parte dintre statele membre care înaintaseră deja cererea de aderare, printre acestea aflându-se și România.
România a deschis oficial negocierile de aderare la Uniunea Europeană la 15 februarie 2000. Procesul s-a desfășurat pe 31 de capitole de negociere, iar ultimul capitol a fost închis în decembrie 2004. Tratatul de Aderare a fost semnat în aprilie 2005, iar România a devenit stat membru la 1 ianuarie 2007.
Astfel, negocierea tehnică a celor 31 de capitole a durat aproximativ patru ani și zece luni, între februarie 2000 și decembrie 2004.
Printre cele mai dificile capitole s-au numărat agricultura, concurența, justiția și afacerile interne, precum și mediul, domenii în care România a trebuit să implementeze reforme ample înainte de aderare.
În 2000 (pe durata Președințiilor portugheză și franceză) au fost deschise 9 capitole și închise 6 capitole: 16 – Întreprinderi mici și mijlocii; 17 – Știință și cercetare; 18 – Educație, formare profesională și tineret; 26 – Relații externe; 27 – Politica externă și de securitate comună; 12 – Statistică.
În 2001 (pe durata Președințiilor suedeză și belgiană) au fost deschise 8 capitole și închise 3 capitole: 8 – Pescuit; 23 – Protecția consumatorilor și a sănătății; 5 – Dreptul societăților comerciale.
În 2002 (pe durata Președințiilor spaniolă și daneză) au fost deschise ultimele 13 capitole și închise 7 capitole: 11 – Uniunea Economică și Monetară; 13 – Politici sociale și ocuparea forței de muncă; 15 – Politica industrială; 19 – Telecomunicații și tehnologia informațiilor; 20 – Cultură și audiovizual; 25 – Uniune vamală; 30 – Instituții.
În 2003 (pe durata Președințiilor greacă și italiană) au fost închise 6 capitole: 1 – Libera circulație a mărfurilor; 2 – Libera circulație a persoanelor; 4 – Libera circulație a capitalului; 9 – Transporturi; 10 – Impozitare; 28 – Control financiar.
În 2004 (pe durata Președințiilor irlandeză și olandeză) au fost închise ultimele 9 capitole: 3 – Libera circulație a serviciilor; 6 – Politica în domeniul concurenței; 7 – Agricultură; 14 – Energie; 21 – Politica regională; 22 – Mediu; 24 – Justiție și Afaceri Interne; 29 – Dispoziții financiare și bugetare; 31 – Diverse.
România a finalizat negocierile de aderare, prin închiderea ultimelor două capitole de negociere: 6 – Concurența și 24 – Justiție și afaceri interne. Închiderea celor două capitole a avut loc cu prilejul conferinței de aderare România UE care a avut loc la Bruxelles, în seara zilei de 8 decembrie 2004.
România a semnat Tratatul de Aderare la Uniunea Europeană la 25 aprilie 2005, în cadrul unei ceremonii oficiale, desfășurate la Abația de Neumunster din Luxemburg și a aderat la Uniunea Europeană la 1 ianuarie 2007.
Muntenegru a depus cererea de aderare la Uniunea Europeană în 2008. Statutul de țară candidată i-a fost acordat în iunie 2010, iar negocierile de aderare au fost deschise oficial în 2012.
Până în prezent, toate cele 33 de capitole de negociere au fost deschise și supuse procesului de evaluare (screening), însă acestea nu sunt încă finalizate, procesul de închidere a capitolelor fiind unul gradual și condiționat de progresele înregistrate în reforme.
La cea de-a 27-a reuniune a Conferinței de Aderare UE–Muntenegru, desfășurată la 15 iunie 2026, au fost închise provizoriu negocierile pentru două capitole: Capitolul 28 – Protecția consumatorilor și sănătatea publică, deschis în 2014 și Capitolul 2 – Libera circulație a lucrătorilor, deschis în 2017. Astfel, actualmente Muntenegru are închise provizoriu 16 dintre cele 33 de capitole de negociere, aproape jumătate din totalul necesar pentru finalizarea procesului de aderare.
Prin urmare, negocierile sunt în desfășurare de aproape 14 ani, fără a fi finalizate încă. Autoritățile de la Podgorița și instituțiile europene estimează că țara ar putea deveni membră a UE în jurul anului 2028, dacă ritmul reformelor se menține.
Comparativ cu România, procesul Muntenegrului este mai lung, deoarece criteriile privind statul de drept, combaterea corupției și independența justiției au devenit mult mai stricte după valurile anterioare de extindere ale Uniunii.
Pentru a face procesul mai organizat și mai eficient, Uniunea Europeană a introdus în 2020 conceptul de clustere de negociere. Noua metodologie nu a eliminat capitolele de negociere. Acestea continuă să existe, însă sunt grupate în șase clustere tematice, care permit evaluarea și negocierea mai coerentă a reformelor.
În locul abordării tradiționale, în care capitolele erau deschise și închise individual, cele 33 de capitole sunt acum grupate în șase clustere tematice:
Potrivit noii metodologii, clusterul „Fundamente” este primul care se deschide și ultimul care se închide, iar progresele în acest domeniu influențează ritmul întregului proces de aderare.
Republica Moldova, aflată în prezent în proces de aderare la Uniunea Europeană, a deschis primul cluster de negociere „Fundamentele”, în cadrul celei de-a doua Conferințe Interguvernamentale UE–Republica Moldova, desfășurată pe 15 iunie 2026, la Luxemburg. Clusterul reunește domenii esențiale precum statul de drept, reforma justiției și funcționarea instituțiilor democratice.



