Cuvântul „escroc” este folosit frecvent în spațiul public. Îl vedem în titluri de știri, pe rețelele sociale și în comentarii, de multe ori pentru a descrie persoane care au înșelat, au mințit sau au provocat prejudicii altora. Totuși, ce înseamnă, de fapt, o escrocherie? #diez a consultat dicționarele și legislația Republicii Moldova, iar în continuare îți spunem cine poate fi numit escroc și în ce cazuri.

Potrivit Dicționarului Explicativ al Limbii Române (DEX), escrocheria este o faptă săvârșită prin mijloace frauduloase, având drept scop obținerea unui folos material. La rândul său, escrocul este definit drept persoana care înșală alte persoane și își însușește prin fraudă bunuri sau valori care nu îi aparțin.

În limbaj obișnuit, termenul este asociat cu persoane care profită de încrederea altora pentru a obține bani, bunuri sau alte avantaje. De la vânzători care încasează bani pentru produse inexistente până la organizatori de scheme financiare frauduloase, toate aceste exemple au un element comun: inducerea în eroare a victimei.

Din perspectivă juridică, noțiunea are un înțeles mai precis. În Republica Moldova, escrocheria este reglementată de articolul 190 din Codul penal. Legea definește această infracțiune drept dobândirea ilicită a bunurilor unei alte persoane prin inducerea în eroare, prin prezentarea unei situații false drept adevărată sau a unei situații adevărate drept falsă. Cu alte cuvinte, simpla existență a unui conflict, a unei datorii neachitate sau a unei promisiuni nerespectate nu este suficientă pentru a vorbi despre o escrocherie. Esențială este intenția de a înșela și obținerea unui beneficiu în urma acestei acțiuni.

Această diferență poate fi văzută și în spațiul public. În limbajul cotidian, oamenii folosesc adesea termenul „escroc” pentru a descrie orice persoană pe care o consideră incorectă. Din punct de vedere juridic însă, calificarea unei persoane drept escroc presupune existența unor fapte care întrunesc elementele unei fraude sau ale unei escrocherii.

În forma sa de bază, escrocheria se pedepsește cu amendă de la 550 la 850 de unități convenționale, cu muncă neremunerată în folosul comunității de la 120 la 240 de ore sau cu închisoare de până la trei ani.

Sancțiunile devin mai severe atunci când fapta este comisă de două sau mai multe persoane ori atunci când autorul profită de funcția sau poziția sa de serviciu. În aceste cazuri, legea prevede o amendă de la 850 la 1.350 de unități convenționale sau o pedeapsă cu închisoarea de la doi la șase ani. Totodată, instanța poate dispune interdicția de a ocupa anumite funcții sau de a desfășura anumite activități pentru o perioadă de până la trei ani.

O categorie aparte o reprezintă escrocheria prin care sunt dobândite bunuri de patrimoniu cultural provenite din situri arheologice sau din zone cu potențial arheologic. Pentru astfel de fapte, pedeapsa poate ajunge la șapte ani de închisoare, iar amenda variază între 1.850 și 2.350 de unități convenționale.

În cazul în care escrocheria este săvârșită de un grup criminal organizat sau de o organizație criminală, Codul penal prevede pedepse cu închisoarea de la patru la opt ani și, după caz, amenzi de până la 3.350 de unități convenționale.

Cele mai severe sancțiuni sunt aplicate atunci când prejudiciul este considerat mare sau deosebit de mare. Dacă escrocheria este comisă în proporții mari, pedeapsa poate ajunge la zece ani de închisoare. În cazul în care prejudiciul este deosebit de mare, legea prevede pedepse cu închisoarea între opt și 15 ani, la care se poate adăuga interdicția de a ocupa anumite funcții sau de a exercita anumite activități.

Potrivit articolului 190 din Codul penal al Republicii Moldova, gravitatea pedepsei crește odată cu amploarea prejudiciului, numărul persoanelor implicate și gradul de organizare al infracțiunii.