Conform raportului Curții de Conturi, la sfârșitul anului 2025, restanțele băncilor aflate în lichidare către Ministerul Finanțelor se ridicau la 11,2 miliarde de lei, informează tvrmoldova.md. Auditul arată că în anul precedent, încasările efective din recuperarea datoriilor au fost de doar 65,45 milioane de lei. În același timp, reducerea restanțelor a avut loc în principal prin anularea datoriilor după lichidarea unor companii. Curtea de Conturi subliniază, de asemenea, problema repetată a anulării datoriilor istorice ale debitorilor garantați. În perioada 2023-2025, suma totală a cererilor anulate după lichidarea debitorilor a depășit 458,5 milioane de lei. În paralel, statul continuă să suporte cheltuieli legate de "furtul miliardului". Potrivit datelor Veridica.md, în ultima lună a anului 2025, trei instituții financiare implicate în schemă — Banca de Economii, Banca Socială și Unibank — nu au restituit niciun leu din creditele în valoare de aproximativ 14 miliarde de lei, acordate cu 11 ani în urmă de Banca Națională a Moldovei sub garanții de stat. Aceasta demonstrează o situație fără ieșire în procesul de recuperare a activelor. În decembrie 2025, aceste bănci au obținut doar 252 de mii de lei prin proceduri de executare și faliment — sumă suficientă doar pentru a acoperi salariile lichidatorilor și cheltuielile administrative. Băncile trebuie să restituie în continuare 11,2 miliarde de lei. Publicația menționează că în 2025, în cadrul recuperării activelor, băncile au obținut aproximativ 84 de milioane de lei și au restituit în contul creditelor de urgență aproximativ 61 de milioane de lei. Aceasta este o sumă mai mare decât în 2024, când sumele au fost de două ori mai mici. În total, în decurs de mai bine de 11 ani, cele trei bănci au restituit doar 2,93 miliarde de lei — puțin peste 20% din suma "miliardului furat". Astfel, la sfârșitul anului 2025, datoria băncilor față de Ministerul Finanțelor se ridică la aproximativ 11,2 miliarde de lei. Această situație este explicată prin faptul că băncile și debitorii lor nu mai au active care să poată fi recuperate. Trebuie amintite promisiunile făcute acum 10 ani de către fostul speaker al parlamentului, Andrian Candu, care susținea că banii furați vor fi recuperați în termen de unu-doi ani și că populația nu va trebui să plătească datoria timp de 25 de ani. În realitate, cheltuielile sunt suportate de bugetul de stat, adică de contribuabili. Este vorba despre plăți anuale ale Ministerului Finanțelor pentru obligațiuni de stat în valoare de 13,34 miliarde de lei, emise în octombrie 2016 pe o perioadă de 25 de ani pentru a acoperi obligațiile apărute din garanțiile de stat acordate în anii 2014-2015 celor trei bănci. În 2024, pentru serviciul acestei datorii au fost plătiți 927,5 milioane de lei (datorie principală și dobânzi), ceea ce reprezintă aproximativ 0,3% din PIB. În 2025, suma a depășit 950 de milioane de lei, iar în anii următori ar putea ajunge la aproximativ 1 miliard de lei anual (până în 2029), rămânând la nivelul de 0,2-0,3% din PIB. Astfel de plăți de 1 miliard de lei pe an vor continua timp de încă aproximativ 15 ani — până în 2041. În timpul unei transmisiuni la TVR Moldova, ministrul finanțelor a declarat că statul este obligat să gestioneze această datorie și că aceasta nu poate dispărea de la sine. De asemenea, el a subliniat că aproximativ 1 miliard de lei anual este alocat pentru serviciul acestei datorii, iar în paralel se lucrează la posibilitatea recuperării fondurilor prin procese judiciare și investigații, deși detaliile nu sunt încă dezvăluite.
Curtea de Conturi: Recuperarea fondurilor din miliardul furat decurge foarte lent
Conform raportului Curții de Conturi, la sfârșitul anului 2025, restanțele băncilor aflate în lichidare către Ministerul Finanțelor se ridicau la 11,2 miliarde de lei. În anul precedent, încasările efective din recuperarea datoriilor au fost de doar 65,45 milioane de lei, iar datoriile au fost reduse în principal prin anularea datoriilor după lichidarea unor companii.





