Acest lucru reiese din raportul de audit al gestionării datoriei publice, garanțiilor și refinanțării pentru anul 2025, scrie bani.md. La sfârșitul anului 2025, datoria totală a sectorului public a atins 138,5 miliarde lei — cu aproape 12,9 miliarde mai mult decât în anul precedent. Raportul arată că raportul datoriei la PIB a crescut la 39,2%. Auditorii subliniază că Moldova rămâne sub pragul european de 60% din PIB, dar ritmul de creștere a datoriei devine din ce în ce mai îngrijorător.

În ultimii cinci ani, datoria publică aproape s-a dublat. În 2021, aceasta era de 77,7 miliarde lei, iar la sfârșitul anului 2025 a ajuns la 132,8 miliarde — o creștere de peste 70%. De asemenea, crește și povara asupra cetățenilor: datoria pe cap de locuitor a crescut de la 29,6 mii lei în 2021 la aproape 55,8 mii lei în 2025. Raportul evidențiază dependența tot mai mare a Moldovei de finanțarea externă. În 2025, au fost semnate 11 noi acorduri în valoare totală de aproximativ 2 miliarde euro și unul pentru majorarea unui împrumut vechi. În decursul unui an, statul a atras 12,2 miliarde lei din împrumuturi externe.

Problema principală este modul în care sunt utilizate aceste fonduri. Din cele 12,2 miliarde lei, aproape 9,3 miliarde au fost destinate susținerii bugetului, iar doar 2,9 miliarde pentru investiții. Aceasta înseamnă că 76,1% din împrumuturile externe au fost folosite pentru cheltuieli curente, și nu pentru dezvoltare. Auditorii avertizează că datoria externă riscă să se transforme dintr-un instrument de dezvoltare într-un mecanism de acoperire a nevoilor curente. Țara se împrumută tot mai mult, iar pentru proiectele capabile să genereze venituri în viitor rămâne tot mai puțin.

Această practică, în opinia Curții de Conturi, ar putea submina capacitatea Moldovei de a-și onora obligațiile pe termen lung și ar putea crea o presiune suplimentară asupra bugetului. Structura datoriei face țara vulnerabilă la fluctuațiile valutare și la refinanțările frecvente. O parte semnificativă a împrumuturilor sunt pe termen scurt, ceea ce obligă guvernul să ia constant noi credite pentru a plăti vechile datorii. În cazul unor șocuri externe, acest lucru poate amplifica riscurile bugetare.

Datoria internă costă mai mult decât cea externă. În 2025, pentru dobânzi și comisioane pe datoria publică s-au cheltuit aproximativ 4,27 miliarde lei. Dintre acestea, aproape 2,5 miliarde au fost destinate serviciului datoriei interne, iar doar 1,78 miliarde pentru cea externă, deși împrumuturile externe sunt mai mari ca volum. Motivul este reprezentat de ratele mai mari pe piața internă, care apasă constant pe buget.

Curtea de Conturi subliniază și utilizarea scăzută a fondurilor de investiții. Multe proiecte avansează lent, iar o parte din fonduri rămân neutilizate. Statul plătește comisioane pentru banii atrași, dar necheltuiți — ceea ce reduce eficiența resurselor externe și rentabilitatea economică a proiectelor. Raportul se referă și la recuperarea fondurilor de la băncile implicate în fraude bancare. La sfârșitul anului 2025, băncile în proces de lichidare datorează Ministerului Finanțelor aproximativ 11,2 miliarde lei. Totuși, pe parcursul întregului an trecut, au fost recuperați doar 65,45 milioane lei. Reducerea datoriilor a avut loc în principal prin anularea datoriilor după excluderea băncilor din registre, și nu prin încasări reale.

Auditorii critică practica anulării datoriilor istorice. În perioada 2023–2025, statul a anulat peste 458,5 milioane lei după excluderea debitorilor din registrul de stat. Aceste sume au devenit practic irecuperabile.