Contribuția sectoarelor la creșterea PIB a fost asigurată de următoarele domenii: comerțul en-gros și cu amănuntul, precum și repararea automobilelor — +0,4%; industria prelucrătoare — +0,5%; sănătatea și asistența socială — +0,2%; transportul și depozitarea — +0,3%; energia și serviciile comunale — +0,3%; agricultura — +0,1%; administrația publică și asigurările sociale — +0,1%, informează Radio Moldova.
Sectoarele care au redus creșterea economică au avut un impact negativ: tranzacțiile imobiliare — minus 0,7%; tehnologiile informației și comunicațiilor — minus 0,7%; construcțiile — minus 0,6%; alte servicii — minus 0,2%. În special, presiunea asupra economiei a fost semnificativă din partea sectorului imobiliar și al construcțiilor, în ciuda părții lor considerabile în structura PIB.
Din perspectiva utilizării resurselor, creșterea a fost asigurată de două factori principali: exportul de bunuri și servicii — +3,6%, cu o creștere a volumului fizic al exportului de 10,8%; exportul reprezintă 36,6% din PIB; consumul gospodăriilor — +1,6%, cu o creștere a achizițiilor de 1,8%; consumul rămâne un element cheie al economiei și formează aproximativ 91% din PIB.
Impactul negativ a fost generat de acumularea brută de capital (investiții) care a scăzut, având un impact negativ puternic — minus 3,9%; importul de bunuri și servicii a crescut cu 1,5%, ceea ce a redus de asemenea PIB-ul cu 1%.
Republica Moldova s-a situat sub media Uniunii Europene cu o creștere economică de 0,4%, fiind sub media de 0,6% și cedând în fața mai multor țări din regiune, inclusiv Germania, Polonia, Bulgaria și Turcia. Liderul creșterii a fost Danemarca, cu un indicator de 5,8%. Totodată, Moldova a evitat recesiunea, spre deosebire de unele țări din regiune: Ucraina (-0,6%), România (-1,5%) și în special Irlanda, unde declinul a fost de -17,1%.
