În Coreea de Sud, popularitatea așa-numitelor „site-uri de dopamină” este în continuă creștere. Potrivit portalului Cybernews, aplicații precum FoodNeverComes și DopaHaul oferă utilizatorilor o experiență de simulare a cumpărăturilor online, unde procesul de selecție și finalizare a comenzii nu conduce la o achiziție reală sau la primirea unui produs fizic.
Apariția acestor platforme este asociată cu creșterea popularității conținutului pe TikTok și Instagram, unde bloggerii demonstrează desfășurări zilnice și comenzi masive de mâncare. De exemplu, cheltuielile influencerului Kelsey pentru livrarea prânzurilor și cafelei depășesc 7.000 de dolari pe lună. Deoarece pentru majoritatea urmăritorilor săi astfel de cheltuieli sunt inaccesibile, simulatoarele devin o modalitate de a reproduce obiceiurile bloggerilor superpopulare fără costuri atât de mari.
Unul dintre cei mai reprezentativi reprezentanți ai acestui trend este aplicația coreeană FoodNeverComes, care se traduce prin „Mâncarea nu vine niciodată”. Interfața serviciului copiază detaliat serviciile de livrare populare din țară, cum ar fi Baedal Minjok sau Coupang Eats. Utilizatorului i se oferă un meniu din 11 bucătării ale lumii, posibilitatea de a aduna un coș și de a finaliza comanda, folosind o valută internă de joc. După confirmare, pe ecran apare o hartă cu o pictogramă a unui curier pe motocicletă, a cărui mișcare poate fi urmărită în timp real.
Mecanica aplicației exclude posibilitatea de a anula comanda: butonul este dezactivat, iar curierul virtual poate să se miște fără sfârșit pe hartă, să intre în parcuri sau să se învârtă în jurul adresei. Procesul este însoțit de notificări push realiste care indică faptul că șoferul caută adresa sau că aproape a sosit. Aplicația include, de asemenea, o funcție de „apel” către restaurant sau curier, unde un robot telefonic comunică fraze standard despre pregătirea preparatului.
La finalul simulării, utilizatorului i se oferă o rețetă a preparatului ales și posibilitatea de a susține proiectul printr-o donație. Un alt serviciu, DopaHaul, funcționează pe principiul piețelor online precum Temu. Aici, utilizatorii pot alege îmbrăcăminte, cosmetice și electronice, parcurgând toate etapele de finalizare a pachetului, inclusiv introducerea de date de plată fictive.
Psihologii explică faptul că efectul terapeutic al acestor platforme se bazează pe obținerea unui impuls de dopamină în momentul apăsării butonului de cumpărare, ceea ce specialiștii numesc „plasture digital de nicotină” pentru cumpărătorii compulsivi. Desigur, evaluarea acestui fenomen nu este deloc univocă. Astfel, conferențiarul de marketing de la Universitatea Tehnologică din Texas, Deidre Popovich, îl numește consum simulat, care pentru unii poate deveni un instrument de autocontrol, iar pentru alții un factor care susține o stare constantă de dorință și provoacă cheltuieli reale în viitor.
În discuțiile de pe platforma Reddit, utilizatorii subliniază că absența recompensei materiale la finalul procesului poate anula rapid reacția de dopamină. O atenție deosebită este acordată problemei confidențialității. În ciuda absenței cerințelor de creare a conturilor sau de introducere a datelor reale ale cardurilor bancare, experții din domeniu subliniază că aceste site-uri nu sunt complet gratuite.
Platformele urmăresc istoricul vizualizărilor, preferințele în materie de mâncare și produse, precum și sumele pe care utilizatorii sunt dispuși să le cheltuie. Aceste date reprezintă un interes comercial pentru marii retaileri și companiile de livrare de mâncare, transformând simularea experienței într-un volum de informații pentru analiza de marketing. Astfel, se dovedește că așa-numitele „site-uri de dopamină” devin nu doar o modalitate de a combate plictiseala sau stresul, ci și un nou instrument pentru colectarea datelor despre comportamentul utilizatorilor în mediul online.
