Comitetul Executiv al Găgăuziei, pe 9 iunie, a respins în unanimitate proiectul de hotărâre privind organizarea alegerilor pentru deputații Adunării Populare a Găgăuziei (APG) pentru următorul mandat. În cadrul ședinței, s-a comunicat că documentul contravine legislației Moldovei și Găgăuziei. Ședința a început cu un apel din partea fostului bașcan al Găgăuziei, Eugenia Guțul, care își ispășește pedeapsa în penitenciarul nr. 13 din Chișinău, în cazul de finanțare ilegală a fostei partide „Șor”. După aceasta, vicepreședintele Comitetului Executiv, Ilia Uzun, a acuzat autoritățile centrale de crearea intenționată a haosului pentru a subordona organele de putere ale autonomiei.

„Când în 2022 autoritățile centrale au modificat Codul Electoral, dintr-un motiv oarecare au uitat să introducă o mică modificare prin care Găgăuzia să organizeze propriile alegeri în conformitate cu documentele sale normative. Anume ei au creat acest haos. Adunării Populare nu i se permite să stabilească alegerile, acest proces este blocat prin diverse decizii, prin instanțe și scrisori către Cancelaria de Stat”, a declarat Uzun.

Potrivit avocatului Vitalie Derevenko, proiectul de hotărâre pregătit de Chișinău conține contradicții semnificative față de legislația în vigoare. Unul dintre principalele puncte de critică a fost utilizarea în proiect a termenului „Consiliul Electoral Central” în loc de „Comisia Electorală Centrală a Găgăuziei”, denumire care este consacrată în legea nr. 344 privind statutul special al Găgăuziei. Avocatul a subliniat că Adunarea Populară nu are dreptul să schimbe denumirea organului electoral printr-o hotărâre, deoarece astfel de modificări pot fi efectuate doar prin amendamente la legile corespunzătoare.

O altă observație se referă la modificările aduse Codului Electoral al Moldovei, care au fost adoptate în 2022 fără consultări prealabile cu autoritățile autonomiei. În Comitetul Executiv se afirmă că parlamentul este obligat să trimită spre aprobat autonomiei orice proiecte care vizează statutul acesteia, însă în această situație acest lucru nu a fost realizat.

Derevenko a explicat, de asemenea, că proiectul nu explică de ce normele actuale ale Codului Electoral al Găgăuziei, care reglementează deja organizarea alegerilor în autonomie, sunt insuficiente sau inaplicabile. În opinia sa, fără o astfel de justificare, adoptarea unui act normativ separat nu are temei.

Avocatul a precizat că dispozițiile legii nr. 344 privind statutul special al Găgăuziei au un caracter special și prioritar. Aceasta înseamnă că, în cazul unor contradicții între această lege și alte acte normative, inclusiv Codul Electoral al Moldovei, au prioritate dispozițiile legii nr. 344. Prin urmare, modificările aduse Codului Electoral în 2022 nu sunt aplicabile pe teritoriul Găgăuziei, dacă acestea încalcă legea privind statutul special al autonomiei.

„Comitetul Executiv consideră că proiectul prezentat nu conține suficiente temeiuri normative și juridice. Comitetul Executiv a ajuns la concluzia că adoptarea acestui document nu este oportună și nu susține acest act normativ, care ar trebui să reglementeze alegerile în Adunarea Populară a Găgăuziei”, au comunicat reprezentanții Comitetului Executiv.

După prezentarea concluziilor Comitetului Executiv, Ilia Uzun a îndemnat autoritățile de la Chișinău să organizeze discuții deschise și transparente cu privire la situația alegerilor din autonomie, în loc să ia decizii fără consultări cu Găgăuzia.

„Dacă este nevoie de dialog, de ce totul se face în secret și se decide în spatele ușilor închise? De ce nu putem discuta deschis, astfel încât toată lumea să vadă și să înțeleagă cine a creat această problemă?” a spus Uzun, adresându-se autorităților centrale.

Anterior, președintele Maia Sandu a sugerat că Rusia ar putea fi implicată în blocarea alegerilor din Găgăuzia. Potrivit șefului statului, după ce reprezentanții Chișinăului și Comratului au ajuns la un compromis în problemele juridice pentru organizarea alegerilor în Adunarea Populară a Găgăuziei, poziția unor membri ai APG „s-a schimbat brusc”.

Reamintim că criza politică din Găgăuzia s-a intensificat. Documentul elaborat de Chișinău și Comrat, care creează condiții legale pentru organizarea alegerilor în Adunarea Populară a Găgăuziei (APG), nu a fost acceptat de consilierii locali. NM a relatat ce s-a întâmplat și de ce acum se discută despre organizarea a două alegeri: un nou mandat al APG și un nou bașcan.

Abonați-vă la canalul nostru de Telegram @newsmakerlive. Acolo veți găsi rapid tot ce este important de știut acum despre Moldova și regiune.

Puteți contribui la jurnalismul de calitate, susținându-ne o dată prin sistemul E-commerce al băncii maib sau puteți face o abonare lunară pe Patreon! Astfel, veți deveni parte a schimbării Moldovei în bine. Datorită sprijinului dumneavoastră, vom putea realiza și mai multe proiecte noi și importante și vom rămâne independenți. Indiferent de modul în care ne susțineți, veți primi un mic cadou. Accesați linkul pentru a deveni partenerul nostru. Nu este greu și chiar plăcut.

Dacă ați găsit o eroare, vă rugăm să evidențiați fragmentul de text și să apăsați Ctrl+Enter.