Comentariul, publicația sau mesajul personal pot avea consecințe mai grave decât un simplu conflict în mediul online. Amenințările, șantajul, anunțurile frauduloase, publicarea de date personale sau distribuirea de conținut ilegal pot atrage răspundere. NM a întrebat poliția cum investighează în Moldova astfel de cazuri, dacă este posibil să se stabilească identitatea proprietarului unui cont anonim și unde se află limita dintre un comentariu neplăcut și o infracțiune.

În legislația din Moldova nu există o responsabilitate universală specifică pentru "comentarii" sau "postări" pe rețelele sociale. Totul depinde de conținutul publicației, mesajului, imaginii sau linkului, precum și de existența unor indicii de infracțiune sau delict în acțiunile utilizatorului. În anumite cazuri, publicațiile pe rețelele sociale pot deveni subiectul unui litigiu civil.

Constituția garantează libertatea de opinie și de exprimare, dar stipulează că această libertate nu trebuie să aducă prejudicii onoarei, demnității și drepturilor altor persoane. De asemenea, Constituția interzice și prevede sancțiuni pentru incitarea la ură națională, rasială sau religioasă, discriminare, separatism teritorial și violență publică.

Printre acțiunile care pot atrage răspundere, legislația prevede diferite categorii de infracțiuni. Astfel de cazuri pot include amenințări, șantaj, fraudă, distribuirea de conținut ilegal, publicarea de date personale, invadarea vieții private, încălcarea secretului corespondenței, precum și apeluri la violență, ură sau discriminare.

În cadrul Inspectoratului General al Poliției, la solicitarea NM, s-a răspuns că infractorii folosesc din ce în ce mai mult rețelele sociale și aplicațiile mobile în scopuri ilegale. "Aceste platforme permit interacțiunea rapidă cu un număr mare de utilizatori. (...) Cel mai adesea, ele sunt folosite pentru distribuirea de conținut ilegal și informații false, precum și pentru comiterea diferitelor tipuri de fraudă online, inclusiv phishing, fraudă financiară și furt de date personale", au declarat reprezentanții poliției.

Conform datelor furnizate de autorități, în 2023, în Moldova au fost înregistrate 924 de astfel de cazuri. În 2024, numărul acestora a crescut la aproximativ 1106, ceea ce reprezintă o creștere de 20% față de anul precedent. În 2025, creșterea a continuat: poliția a înregistrat aproximativ 1757 de cazuri — cu 59% mai mult decât în 2024 și aproape cu 90% mai mult decât în 2023.

"Aceste cifre demonstrează extinderea dimensiunii criminalității online și necesitatea de a întări măsurile de prevenire, educație a utilizatorilor și combatere a fraudei digitale. De aceea, este important ca utilizatorii să fie prudenți și să respecte măsurile de siguranță digitală atunci când folosesc aceste servicii", au subliniat reprezentanții Inspectoratului General al Poliției.

Însă, simpla sesizare a poliției din cauza unei publicații sau comentarii nu înseamnă automat că autoritățile vor iniția o procedură administrativă sau penală. Poliția a informat NM că analizează fiecare sesizare înregistrată "în conformitate cu normele legale aplicabile", analizând circumstanțele și informațiile prezentate.

Dacă, în urma verificării, nu se găsesc indicii de infracțiune sau delict, examinarea sesizării este încheiată, iar reclamantul este informat despre decizia luată.

Separat, poliția a menționat că plângerile referitoare la comentarii pe rețelele sociale sunt primite zilnic. Acestea pot fi depuse online — de exemplu, prin portalul cybercrime.mai.gov.md — sau personal, prin secretariat, anexând materiale doveditoare.

Una dintre întrebările principale este dacă este posibil să se stabilească identitatea unei persoane care a lăsat un comentariu sau un mesaj de pe un cont anonim sau fals, iar utilizatorul neagă că profilul îi aparține.

Poliția a declarat că apartenența unui cont unei persoane anume este stabilită prin metode tehnice și operative, aplicate în conformitate cu legea. Acestea pot include analiza datelor legate de cont, studierea informațiilor publice disponibile, verificarea adreselor IP și altor date de conectare.

În plus, poliția poate corela activitatea online cu alte informații relevante și poate solicita date de la furnizorii de servicii electronice sau administratorii platformelor — în condițiile prevăzute de lege. Prin metode tehnice, poliția înțelege obținerea și analiza datelor de înregistrare ale contului și utilizatorului, care pot fi solicitate oficial de la platformele sociale, inclusiv Meta/Facebook, Instagram, TikTok și altele.

De asemenea, pot fi utilizate metode operative și de investigație, inclusiv OSINT — analiza surselor deschise. Aceasta se referă la conținutul public disponibil: profiluri, publicații, comentarii și alte informații fără acces restricționat.

Poliția a declarat că lipsa datelor despre autor în momentul depunerii plângerii nu împiedică desfășurarea verificărilor și continuarea acțiunilor procesuale pentru stabilirea circumstanțelor cazului. În astfel de cazuri, se studiază circumstanțele cazului și se iau măsurile prevăzute de lege pentru a stabili persoana responsabilă, dacă există indicii de infracțiune sau delict.

În funcție de circumstanțele cazului, poliția poate desfășura și alte acțiuni procesuale sau speciale de căutare, prevăzute de lege. Așa cum au precizat reprezentanții poliției, identificarea nu se limitează doar la solicitarea de informații de la platforma utilizată, ci poate include și alte acțiuni de investigație necesare pentru clarificarea circumstanțelor cazului și stabilirea persoanei responsabile.

În același timp, poliția recunoaște că stabilirea utilizatorului real al contului nu este întotdeauna simplă. Acest lucru poate fi influențat de limitări legale și practice: regimul de protecție a datelor personale, necesitatea autorizării unor măsuri de investigație, termenele de păstrare a datelor la furnizorii de servicii, precum și utilizarea unor instrumente tehnice care pot îngreuna identificarea utilizatorului real.

De aceea, poliția consideră că mecanismele standardizate de interacțiune cu serviciile digitale sunt importante. În răspunsul adresat NM, instituția a menționat ca exemplu Actul European privind Serviciile Digitale, care obligă platformele online să numească puncte de contact pentru autorități și să asigure mecanisme de colaborare pentru combaterea activității ilegale în mediul online.

În opinia poliției, implementarea unor astfel de mecanisme ar putea facilita schimbul de informații, reduce timpii de răspuns la solicitările legale și îmbunătăți eficiența investigării acțiunilor comise în mediul digital.

În 2025, autoritățile din Moldova au propus să reglementeze regulile de interacțiune a statului cu platformele online printr-o lege separată privind serviciile digitale. Documentul pregătit de Ministerul Economiei ar obliga platformele să creeze servicii de contact pentru a comunica cu utilizatorii, Agenția Națională pentru Reglementarea Comunicațiilor Electronice și Tehnologiilor Informaționale (ANRCETI) și autoritățile competente, iar serviciile mari străine să numească un reprezentant legal în Moldova.

Inițiativa a vizat, de asemenea, conținutul ilegal și publicitatea, transparența algoritmilor de recomandare, protecția minorilor și mecanismele de reacție în situații de criză. În aprilie 2025, documentul a fost supus consultărilor, iar ulterior grupul de lucru al comisiei de reglementare a activității de antreprenoriat a dat un aviz negativ. Mai multe detalii despre proiect pot fi citite aici.

O altă inițiativă se referă la obținerea de dovezi electronice din străinătate. În iunie 2026, guvernul a aprobat un proiect de ratificare a celui de-al doilea protocol adițional la Convenția de la Budapesta privind criminalitatea informatică, iar Ministerul Afacerilor Interne a pregătit modificări pentru a aduce legislația națională în conformitate cu prevederile acesteia. Acestea prevăd, printre altele, obținerea accelerată a unor categorii de date, transmiterea electronică și executarea urgentă a solicitărilor, precum și utilizarea punctelor de contact disponibile 24 de ore din 24. Mai multe detalii — în materialul "Moldova declară război escrocheriilor telefonice".

Abonați-vă la canalul nostru de Telegram @newsmakerlive. Acolo veți găsi rapid tot ce este important de știut acum despre Moldova și regiune.

Puteți contribui la jurnalismul de calitate, sprijinindu-ne o dată prin sistemul E-commerce al băncii maib sau puteți face o abonare lunară pe Patreon! Astfel, veți deveni parte din