În inima Himalayei, pe unul dintre cele mai spectaculoase și periculoase trasee ale unui fluviu asiatic, China ridică un sistem de baraje uriaș care ar putea rescrie echilibrul energetic al regiunii, transmite adevărul.ro.
Autoritățile de la Beijing au demarat, în iulie 2025, lucrările la un amplu proiect hidroenergetic pe râul Yarlung Tsangpo, în Tibet, considerat deja unul dintre cele mai ambițioase planuri de infrastructură energetică din lume.
Investiția, estimată la până la 168 de miliarde de dolari, ar putea transforma zona într-un nod energetic global fără precedent. Proiectul, cunoscut sub numele de Motuo (sau Medog), este gândit ca un complex de baraje și infrastructuri hidrotehnice capabile să valorifice diferența uriașă de altitudine a râului.
Apa urmează să fie deviată printr-o rețea de tuneluri săpate în masivul Namcha Barwa, după care ar coborî aproximativ 2.000 de metri pe o distanță de circa 50 de kilometri, generând energie electrică la scară record, scrie Live Science.
Potrivit estimărilor, noul sistem ar putea produce în jur de 300 de terawați-oră anual, de aproximativ trei ori mai mult decât celebra hidrocentrală de la Barajul Celor Trei Defilee și chiar peste producția hidroenergetică anuală a unor state precum Statele Unite.
Zona aleasă pentru acest proiect este însă una extrem de dificilă. Râul Yarlung Tsangpo traversează unul dintre cele mai adânci canioane din lume înainte de a deveni Brahmaputra în India și Bangladesh, unde reprezintă o sursă vitală de apă pentru peste 130 de milioane de oameni.
Dincolo de dimensiunea impresionantă a proiectului, specialiștii atrag atenția asupra riscurilor majore. Platoul Tibetan este una dintre cele mai active regiuni seismice de pe planetă, iar cutremurele recente din zonă au ridicat semne de întrebare privind siguranța unor infrastructuri de asemenea amploare.
Cercetătorii avertizează că excavările masive, tunelurile și acumulările de apă ar putea amplifica instabilitatea geologică într-o regiune deja vulnerabilă. În plus, topirea accelerată a ghețarilor din Himalaya, asociată schimbărilor climatice, ar putea crește riscul de inundații și alte dezastre naturale.
Impactul proiectului nu este doar ecologic, ci și geopolitic. Brahmaputra este esențială pentru agricultură, consumul de apă și echilibrul ecologic din India și Bangladesh, iar orice modificare a debitului sau a transportului de sedimente ar putea afecta direct milioane de oameni și fertilitatea terenurilor din aval.
Sedimentele aduse de fluviu joacă un rol crucial în menținerea solurilor agricole și în stabilitatea Deltei Gange-Brahmaputra, una dintre cele mai dens populate și vulnerabile regiuni ale lumii în fața creșterii nivelului mării.
Pe fondul acestor îngrijorări, proiectul este privit și ca un potențial instrument strategic, întrucât ar putea oferi Chinei un control sporit asupra uneia dintre cele mai importante resurse de apă ale Asiei.
Deși autoritățile chineze susțin că investiția va contribui la reducerea emisiilor și la tranziția către energie curată, criticii avertizează că efectele asupra mediului, siguranței regionale și comunităților din aval ar putea fi semnificativ mai mari decât beneficiile estimate în prezent.
