Permafrostul acoperă aproximativ 15% din suprafața uscată a emisferei nordice. De-a lungul mileniilor, carbonul a fost prins în solul înghețat, fără a ajunge în atmosferă sub formă de dioxid de carbon. Totuși, pe măsură ce temperaturile globale cresc, permafrostul începe să se topească, permițând microbilor să descompună materia organică acumulată și să elibereze dioxid de carbon în atmosferă. Acest proces ar putea amplifica semnificativ schimbările climatice. Cercetătorii au stabilit când va fi atins punctul de neîntoarcere, moment în care emisiile de carbon din permafrost vor depăși pentru totdeauna acumularea acestuia, conform focus.ua, citând phys.org.

În platoul tibetan se află cel mai mare rezervor de carbon din permafrost, care conține aproximativ 47 de miliarde de tone de carbon doar în primii 10 metri de sol înghețat. Această zonă se încălzește de aproximativ 2,5 ori mai repede decât media globală din cauza încălzirii climatice. Din acest motiv, platoul tibetan reprezintă un excelent teren de studiu pentru a analiza impactul creșterii temperaturii asupra ecosistemelor de permafrost din întreaga lume.

Problema constă în echilibrul delicat dintre două procese concurente. Plantele prosperă inițial la o ușoară creștere a temperaturii, ceea ce le permite să absoarbă mai mult dioxid de carbon prin fotosinteză. Totuși, acest lucru accelerează și descompunerea microbiană din sol, eliberând carbon înapoi în atmosferă. Cercetătorii au dorit să determine la ce temperatură acest echilibru fragil va fi perturbat și când emisiile de carbon vor depăși nivelul de absorbție.

Potrivit cercetătorilor, un factor important în emisiile de carbon este carbonul antic, care se află în permafrost de mii de ani. După topirea solului, acest carbon generează emisii suplimentare de dioxid de carbon în atmosferă. Cercetătorii au realizat un experiment special în care au reglat nivelul de încălzire al permafrostului pentru a înțelege când emisiile de carbon vor depăși acumularea acestuia în solul înghețat. Aceasta a permis modelarea tendințelor pe termen lung de absorbție și emisie de carbon.

Rezultatele studiului au arătat că punctul critic în schimbările climatice va fi atins atunci când temperaturile globale vor crește cu 2-4 grade Celsius. La acel moment, plantele nu vor mai putea absorbi suficient dioxid de carbon din atmosferă, iar nivelul emisiilor de carbon din permafrostul topit va crește semnificativ. Aceasta va fi legată de o accelerare a descompunerii materialului organic din solul înghețat.

Se estimează că temperaturile globale vor crește cu 2,6 grade până la sfârșitul secolului XXI, dacă nu se iau măsuri pentru reducerea emisiilor de carbon. Atunci ar putea fi atins punctul de neîntoarcere, consideră cercetătorii, când clima nu va mai putea fi readusă la starea anterioară.