Cercetătorii de la University College Cork au ajuns la concluzii interesante cu privire la efectele cafelei asupra sănătății intestinale. Rezultatele acestui studiu au fost publicate în revista Nature Communications (NatCom). Cafeaua nu conține doar cafeină, ci și o varietate de alte substanțe biologic active, inclusiv polifenoli, care sunt compuși vegetali cu proprietăți antioxidante. De mult timp, oamenii de știință suspectează că aceste substanțe ar putea interacționa cu microbiomul intestinal, însă până acum, influența lor nu a fost suficient studiată.
În cadrul cercetării, au participat 62 de voluntari sănătoși, cu vârste cuprinse între 30 și 50 de ani. Dintre aceștia, jumătate consumau regulat între trei și cinci cești de cafea pe zi, în timp ce ceilalți nu consumau deloc această băutură. Participanții au fost supuși unor teste psihologice, au donat probe de sânge, urină și fecale, și au ținut un jurnal alimentar.
Ulterior, iubitorii de cafea au fost rugați să renunțe complet la aceasta timp de două săptămâni. După această perioadă, ei au fost împărțiți aleatoriu în două grupuri: unul dintre grupuri a consumat zilnic patru cești de cafea instant obișnuită timp de trei săptămâni, iar celălalt grup a consumat aceeași cantitate de cafea decafeinizată.
Analizele efectuate au arătat că microbiomul intestinal al celor care consumau cafea era diferit de cel al celor care nu consumau. În special, la iubitorii de cafea au fost identificate mai frecvent anumite tipuri de bacterii, cum ar fi Cryptobacterium curtum și Eggerthella. Atunci când consumul de cafea a fost oprit și apoi reluat, numărul acestor microorganisme a variat, deși diversitatea generală a microbiomului a rămas constantă.
După ce cafeaua a fost reintrodusă în dieta participanților, ambele grupuri au raportat o scădere a nivelului de stres și o reducere a simptomelor depresive. Totuși, iubitorii de cafea obișnuită au observat efecte suplimentare: anxietatea și disconfortul psihologic au scăzut, iar în sânge s-au înregistrat concentrații mai mici ale unor markeri inflamatori. Rezultatele au fost surprinzătoare și pentru grupul care a consumat cafea decafeinizată, aceștia raportând o îmbunătățire a somnului, o activitate fizică mai frecventă și rezultate mai bune la testele de memorie.
Cercetătorii au descoperit, de asemenea, că modul în care diferitele persoane metabolizează polifenolii din cafea variază. Aceste diferențe sunt legate de particularitățile individuale ale microbiomului intestinal. Potrivit cercetătorilor, studierea acestor interacțiuni ar putea conduce, în viitor, la dezvoltarea unor recomandări nutriționale personalizate, adaptate la caracteristicile microbiomului fiecărei persoane.
