Conform serviciului de presă al organizației, situația democrației locale din Moldova a fost un subiect central discutat la Bruxelles, în cadrul întâlnirii Grupului de lucru pentru Republica Moldova al Comitetului European al Regiunilor. În cadrul acestui eveniment, s-au abordat teme legate de integrarea europeană a țării și reforma administrației publice, conform informațiilor furnizate de infotag.md.

Reprezentanții CALM au lansat un apel către Comitetul European al Regiunilor (CoR) pentru a sprijini o monitorizare atentă a reformei și pentru a facilita un dialog autentic, având în vedere semnalele alarmante care indică o deteriorare a situației democrației locale. Directorul executiv al CALM, Viorel Furdui, a subliniat că reforma administrației publice locale aduce cu sine o serie de provocări serioase. În primul rând, se conturează o dilemă conceptuală între o abordare strict tehnocratică, economică și eficientă și o abordare care să fie orientată spre comunitate, identitate și reprezentare politică.

O altă problemă semnalată este confuzia între cauze și efecte. Fenomene precum lipsa infrastructurii, depopularea sau lipsa locurilor de muncă nu sunt generate de dimensiunea administrațiilor locale. Ignorarea acestui aspect în cadrul reformei poate conduce la riscul ca unirea satelor să nu rezolve nimic, lăsând comunitățile fără resurse și sprijin real. De asemenea, directorul a menționat problema caracterului voluntar al reformei, subliniind că autoritățile locale se simt constrânse să aleagă între autodizolvarea voluntară sau decizia guvernului.

Printre riscurile asociate reformei administrației locale, Viorel Furdui a evidențiat pericolul tensiunilor și divizării în societate, dar și între autoritățile locale. El a avertizat că, dacă reforma va fi percepută ca fiind impusă, comunitățile ar putea reacționa prin proteste, acțiuni în justiție sau chiar prin refuzul de a aplica noile reguli. Aceasta ar putea slăbi coeziunea socială într-un moment în care Republica Moldova are nevoie mai mult ca niciodată de unitate. De asemenea, slăbirea democrației locale ar putea fi interpretată de partenerii europeni ca un regres, afectând astfel încrederea în țară în cadrul negocierilor de aderare.

CALM consideră că „ieșirea din impas” nu constă în desființarea comunităților, ci într-o soluție „treptată, evolutivă, cu suficientă flexibilitate, inspirată din modele europene de succes (Franța, Germania, Cehia), care să separe reprezentarea politică de eficiența economică”. Conform conceptului CALM, reforma trebuie să continue cu o regionalizare reală, conform standardelor Uniunii Europene, punând accent pe o unire cu adevărat voluntară, în special în jurul orașelor, și pe consolidarea acestora prin competențe și resurse.