Situația crește riscurile pentru siguranța hidrotehnică și agravează efectele secetei și schimbărilor climatice. Această temă a fost discutată la consultările publice privind exploatarea obiectivelor de apă, organizate de Comisia Parlamentară pentru Mediu, Climă și Tranziție Verde, informează IPN, preluat de rupor.md. Victoria Grati, secretar de stat în Ministerul Mediului, a declarat că au fost efectuate inspecții la aproximativ 7.000 de iazuri și lacuri, iar evaluarea tehnică a acoperit peste 3.500 de baraje. Dintre toate rezervoarele de apă, doar 42 se află în proprietatea statului și sunt gestionate de agenția „Apele Moldovei”, iar aproximativ 200 de obiective sunt încă în proces de stabilire a dreptului de proprietate. Autoritățile subliniază că doar 971 de iazuri și lacuri au reguli de exploatare, deși acestea sunt obligatorii. În același timp, aproximativ 30% dintre obiectele de apă suferă de secare din cauza colmatării, evaporării crescute și reducerii scurgerii naturale – fenomene agravate de schimbările climatice. Printre problemele identificate se numără degradarea structurilor hidrotehnice, lipsa documentației tehnice și existența unui număr mare de rezervoare construite fără autorizație. Conform Ministerului Mediului, anul trecut au fost întărite regulile de exploatare a iazurilor și lacurilor. Noile reglementări stabilesc obligația de a coordona golirea corpurilor de apă cu agenția „Apele Moldovei” și cu Inspectoratul General pentru Situații de Urgență, precum și de a oferi instruire proprietarilor privind aplicarea regulilor de exploatare. De asemenea, a fost aprobată o metodologie pentru identificarea barajelor care urmează a fi desființate, în funcție de starea lor tehnică și impactul asupra mediului. În același timp, reprezentanții Inspecției pentru Protecția Mediului au declarat că în anul trecut au fost efectuate 78 de inspecții planificate și 23 neplanificate. Ca urmare a inspecțiilor, au fost întocmite 75 de procese-verbale și au fost aplicate sancțiuni în valoare de aproximativ 290.000 de lei. Cele mai frecvente încălcări au fost lipsa regulilor de exploatare, utilizarea neautorizată a apei și închiderea ilegală a cursurilor de apă.