La doi ani și jumătate de la inițierea procedurii de amalgamare voluntară în R. Moldova, singurele localități care au finalizat procesul sunt orașul Leova și comuna Călinești. Deși în ultimele luni, practic săptămânal, autoritățile anunță că peste 600 de localități au inițiat procesul de amalgamare voluntară, realitatea din satele țării arată diferit. Unii primari care nu sunt de acord cu reforma afirmă că au inițiat procedura de amalgamare pentru că „simt o presiune”, iar printre localnici sunt și din cei care spun că nu au fost consultați după ce aleșii locali au demarat procesul.
ZdG a discutat cu mai mulți primari implicați în amalgamarea voluntară pentru a vedea de ce procesul stagnează, în contextul în care autoritățile centrale au dat un termen-limită până la 31 iulie pentru inițierea de către localități a amalgamării, ca o condiție pentru a beneficia de stimulentele financiare.
Unul dintre primari consideră că „se creează impresia că reforma este despre control politic”, în timp ce un alt ales local spune că „amalgamarea asta e o bătaie de cap care nu știi cum să o rezolvi ca să fie atât în folosul oamenilor, cât și legal”.
Amalgamarea voluntară reprezintă un proces în care localitățile pot să devină o singură unitate administrativ-teritorială (UAT). Cu alte cuvinte, mai multe sate, comune sau chiar orașe se pot uni pentru a avea, în rezultat, o singură primărie, un singur consiliu local, un singur buget și un singur primar. Localitățile și denumirile acestora rămân neschimbate.
Pentru a se amalgama, localitățile trebuie să întrunească mai multe condiții, în special ca, după finalizarea procesului, noua UAT să aibă o populație totală de minim 3000 de locuitori. Localitățile trebuie să aibă un teritoriu continuu, adică să fie învecinate, iar procesul de amalgamare trebuie să fie consultat cu localnicii.
Pe 11 iunie 2026, secretarul general al Guvernului, Alexei Buzu, declara că „790 de primării sunt implicate în procesul de amalgamare voluntară” din cele aproape 900 câte există în țară.
Totuși, până joi, 18 iunie, doar două UAT au finalizat procedura. Cele două grupuri distincte (clustere) de localități sunt: clusterul „Leova”, care include orașul Leova și satele Sîrma, Tochile-Răducani și Sărata-Răzeși și clusterul „Fălești”, format din comuna Călinești și satele Chetriș și Hîncești.
Pentru a stimula procesul, Cancelaria de Stat, instituția responsabilă de implementarea reformei, a propus mai multe modificări la cadrul legal pentru a simplifica procedura de amalgamare voluntară. Modificările au fost promulgate pe 24 aprilie 2026.
Pentru a susține procesul de amalgamare voluntară, pentru perioada 1 ianuarie 2024 – 31 decembrie 2030, a fost instituit Fondul de amalgamare voluntară a localităților. Stimulentele financiare sunt împărțite în trei categorii: transferuri cu destinație specială pentru pregătirea procesului de amalgamare voluntară; transferuri pentru dezvoltarea infrastructurii în UAT amalgamate și transferuri pentru susținerea bugetelor UAT amalgamate pentru o perioadă de trei ani după finalizarea procesului.
Pentru a putea beneficia de stimulentele financiare, autoritățile au stabilit ziua de 31 iulie 2026 ca termen-limită pentru inițierea de către autoritățile locale a procedurii de amalgamare voluntară. „Vreau să reamintesc tuturor aleșilor locali, în special primarilor, că avem această perioadă pentru amalgamarea voluntară până la sfârșitul lunii iulie. (...) Acei aleși locali care din varii motive nu vor dori să meargă pe acest instrument de unire, în care se negociază, se discută și, foarte important, comunitățile vor beneficia de stimulente triplate de către Guvern, vor trece prin procesul de amalgamare normativă. Mă refer aici la primăriile care au un număr de locuitori mai mic de 3000 de cetățeni. În contextul amalgamării normative, acele localități nu vor beneficia de stimulente. De stimulente din partea Guvernului vor beneficia doar localitățile, primăriile care optează pentru amalgamarea voluntară”, a precizat recent secretarul general al Guvernului, Alexei Buzu.
De ce decurge greoi procesul de amalgamare voluntară? Care sunt temerile și impedimentele? Vladislav Cociu, primarul orașului Ștefan Vodă, a declarat pentru ZdG că localitatea a acceptat inițierea procesului de amalgamare voluntară la propunerea satelor Marianca de Jos, Ștefănești, Cioburciu și a comunei Alava.
Datele guvernamentale arată că populația totală a noii UAT ar putea fi de circa 8,6 mii de locuitori, iar stimulentele ar putea ajunge la aproape 38,9 milioane de lei, dintre care: 400 de mii de lei pentru procesul de amalgamare; 32,5 milioane – transferul pentru investiții capitale; 6 milioane de lei – alocații în decursul a trei ani după finalizarea amalgamării, sub formă de susținere a bugetului local.
„Eu susțin amalgamarea, doar că sub forma propusă de Congresul Autorităților Locale din Moldova, care a venit cu un alt concept, o reformă de jos în sus, axată pe municipalizarea localităților. Ceea ce avem acum, mi se creează impresia că reforma este despre control politic. La fel, reforma prevede păstrarea nivelului doi (raioanelor, n.r.), lucru care este o greșeală. Nivelul doi este o structură amorfă, care nu mai produce efecte și care consumă resurse enorme de bani, circa patru miliarde de lei pe an. (...) Am mers pentru amalgamare după ce mai multe localități și-au expus dorința de a se amalgama cu Ștefan Vodă. Totuși, nu pot spune că a fost o decizie benevolă. Se simte o presiune. Personal, am fost sunat de Cancelaria de Stat – «hai, te rog». Despre aceste lucruri spun și colegii primari, chiar dacă la televizor declară cu totul altceva”, afirmă Cociu.
La fel, primarul s-a referit și la modificările făcute de autoritățile centrale în luna aprilie, dar și la termenul limită de 31 iulie stabilit pentru APL-uri.
„Din cauza că nu au fost făcute vreo 50 de clustere, așa cum au dorit autoritățile, s-au simplificat procedurile pentru amalgamare în aprilie. (...) Termenul de 31 iulie nu este unul suficient pentru a îndeplini toate procedurile, inclusiv consultarea cetățenilor, sunt proceduri care nu se încadrează în limita acestui timp. Eu am fost de mai multe ori la Bruxelles cu alți primari pentru a discuta despre reformă. Eurodeputații nu ne-au spus că «vă presăm, vă grăbim». Oamenii trebuie de unii singuri să decidă și oamenii trebuie să o realizeze. Pentru mine, reforma trebuie să fie cu un impact. Nu știu dacă în timp acest impact va fi bun”, susține Cociu.
La 26 februarie 2026, primarul comunei Negureni, Ion Popa, semna decizia de inițiere a procesului de amalgamare voluntară cu localitățile Chițcanii Vechi, Tîrșiței, Ratuș, Verejeni, Țînțăreni, Nucăreni și Codrul Nou din raionul Telenești. Conform datelor guvernamentale, noua unitate administrativ-teritorială ar putea avea o populație de circa 8,2 mii de locuitori.
Ion Popa a declarat pentru ZdG că „este firesc ca într-un proces atât de important să existe rezerve și opinii diferite. Am observat că principala preocupare a cetățenilor este legată de viitorul localității lor și de păstrarea identității acesteia. Mulți se întreabă dacă vor continua să beneficieze de aceleași servicii, dacă vor fi păstrate instituțiile existente și dacă vocea lor va continua să fie auzită în noua structură administrativă. La nivelul administrațiilor publice locale există anumite rezerve ce țin de necunoașterea detaliilor procesului, iar altele – de schimbările pe care le presupune reforma. Totuși, acolo unde există dialog și informații corecte, aceste temeri pot fi depășite”, crede acesta.
ZdG a întrebat primarul și despre deficiențele procedurale ce țin de procesul de amalgamare voluntară, în contextul în care doar două procese au fost finalizate din 1 ianuarie 2024, când a devenit posibilă inițierea procedurii de amalgamare voluntară.
„Primii doi ani au arătat că unele proceduri erau prea complicate sau insuficient de clare pentru autoritățile locale. În practică, au apărut în
