Scrisoarea care ne-a alarmat cel mai mult în ultimele săptămâni a venit de la Sîngera. Ne-au scris colegii victimei unui accident de muncă, fiind îngrijorați de starea sănătății colegului lor, dar și de posibilele urmări pentru ei în cazul în care șeful întreprinderii ar identifica autorii acestei scrisori către ZdG.

Publicăm în continuare conținutul integral al scrisorii:

„Vrem să vă comunicăm un caz extrem de grav, care a avut loc la uzina de sortare a deșeurilor din Sîngera. Suntem angajați ai acestei companii și cunoaștem situația din interior, dar nu am vrea să avem probleme cu administrația, care a decis să ascundă acest caz.

La 27 mai 2026, în jurul orei 10:50, la stația de sortare a deșeurilor din Sîngera, strada Industrială 7, la mașina de fărâmițat deșeuri s-a produs un grav accident de muncă, în urma căruia un muncitor și-a zdrobit mâna.

Directorul SRL «Prest Energy», Petru Borș, nu a chemat nici Salvarea, nici Poliția, dar l-a transportat pe muncitor, cu mâna distrusă, la Urgență, iar tuturor angajaților le-a spus să nu zică nimănui nimic, deoarece compania și așa are probleme mari.

Astfel, colegul nostru a fost transportat la Spitalul de Urgență, fiind expus unui mare risc din cauza pierderii de sânge și pentru că nu a fost solicitat ajutor medical profesionist urgent la fața locului.

Pentru a ascunde cazul, directorul companiei a obligat victima să declare că s-a traumatizat la domiciliu. În consecință, atât familia victimei, cât și angajații întreprinderii, au luat apă în gură, deoarece se tem de represiuni și consecințe.

În R. Moldova, legea permite raportarea abuzurilor și a accidentelor de muncă sub protecția anonimatului, pentru a proteja persoanele de frica de răzbunare sau concediere. În acest context, vă rugăm să nu dezvăluiți identitatea noastră.”

Potrivit Biroului Național de Statistică (BNS), anual, în R. Moldova sunt înregistrate circa 400–600 de accidente de muncă. În realitate, numărul este mai mare, deoarece managerii companiilor camuflează deseori cazurile de accidentare a unor angajați la locul de muncă.

Și din aceste considerente, recent, Guvernul a decis să modifice Regulamentul privind modul de cercetare a accidentelor de muncă, implementând un nou mecanism de colectare și transmitere a informațiilor.

Datele privind accidentele de muncă vor fi colectate de către Inspectoratul de Stat al Muncii. Acestea vor fi preluate din procesele-verbale prezentate de angajatori și de inspectorii de muncă și transmise BNS în formă anonimizată și agregată, conform normelor europene.

Noile măsuri ar trebui să contribuie la modernizarea sistemului de evidență a accidentelor de muncă și la consolidarea capacității instituționale de monitorizare și analiză a riscurilor profesionale.

În prezent, conform legislației, șefii de companii riscă amenzi substanțiale, muncă în folosul comunității și pedepse cu închisoarea de până la 7 ani, în funcție de gravitatea accidentului (vătămare sau deces) și de neglijența demonstrată. Răspunderea poate fi contravențională, civilă și penală.

Dacă accidentul a avut loc din cauza încălcării regulilor de protecție a muncii sau a tehnicii securității, fără victime sau cu urmări grave, angajatorul se pedepsește cu amendă (de la 550 la 850 de unități convenționale), muncă neremunerată în folosul comunității (100–200 de ore) sau închisoare de până la 2 ani. În cazul decesului victimei, angajatorul riscă închisoare de la 2 la 6 ani, însoțită de privarea de dreptul de a ocupa anumite funcții.

În cazul nerespectării cerințelor minime de securitate și sănătate în muncă care nu a provocat consecințe penale, angajatorii riscă amenzi și interdicția de a continua activitatea în acele condiții.

Totodată, indiferent de sancțiunile penale sau contravenționale, compania și șeful vinovat sunt obligați să repare prejudiciul cauzat. În caz de invaliditate, se achită o indemnizație unică calculată în baza salariului mediu pe țară pentru fiecare procent de pierdere a capacității de muncă, dar nu mai puțin de un salariu anual al victimei. În caz de deces, angajatorul este obligat să acopere cheltuielile de înmormântare, să repare prejudiciul material și să plătească familiei o indemnizație unică echivalentă cu salariul mediu anual al celui decedat înmulțit cu anii pe care acesta nu i-a trăit până la vârsta de 62 de ani.

În contextul scrisorii de la Sîngera, ZdG a insistat să cunoască starea victimei, circumstanțele cazului și ce responsabilități și-a asumat managerul companiei în raport cu victima și cu familia acesteia. L-am contactat pe managerul companiei „Prest energy”, Petru Borș. L-am întrebat cum se simte victima accidentului din 27 mai, ora 10:50.

Managerul ne-a răspuns: „Nicicum nu se simte. De unde ați luat că se simte rău?” După care a încercat să ne convingă că am confundat lucrurile.

I-am vorbit despre scrisoare și am solicitat să ne ofere un număr de telefon al angajatului traumatizat la locul de muncă.

„Da, desigur, vă trimit numărul de telefon”, ne-a spus Petru Borș, dar nu a mai trimis mesajul promis. Am revenit, insistând să ne ofere un număr de telefon la care am putea discuta cu angajatul său. „Dar ce, e o urgență? Prin mesaj vă transmit”, a răspuns managerul companiei, după care nu a mai răspuns la apeluri.

La un alt telefon al SRL „Prest energy” ni s-a spus că angajatul pe care îl căutăm ar fi interzis ca numărul său de telefon să fie oferit altor persoane.

În ziua imediat următoare (23 iunie 2026), la numărul de telefon al lui Petru Borș a răspuns o doamnă, care ne-a declarat că șeful nu e la birou, iar angajatul pe care îl căutăm „e în concediu, nu cunosc când revine”.

Întrebată dacă a avut loc sau nu un accident de muncă pe 27 mai, doamna care a răspuns la telefonul lui Petru Borș ne-a declarat: „Nu cunosc.”

ZdG deține numele, datele victimei și a verificat dacă în ziua de 27 mai 2026, după ora 10:50, la Spitalul de Urgență a fost înregistrat cazul angajatului de la „Prest energy”. Responsabilii de la Urgență ne-au confirmat că acest caz figurează în registrele instituției.